Pe rolul DNA Strctura Centrala a fost deschis un dosar penal pentru abuz in serviciu, pe numele primarului Andrei Volosevici, Albu Simona (nasa edilului si city manager al municipiului Ploiesti) si Ioana Otilia Pelin (sef Serviciu Buget, Imprumuturi). Dosarul penal are numarul de inregistrare P/33/776 – deschis la data de 18.11.2022.
Reamintim:
Cine este Sef Serviciu Buget – Imprumuturi, Ioana Otilia Pelin, care a falsificat un inscris oficial prin alterare, contrafacere, subscriere in orice mod de natura sa produca consecinte juridice? Ioana Otilia Pelin este fina de suflet a primarului Andrei Volosevici ce a lucrat, initial, la Cabinetul de Senator pe cand Andrei Volosevici indeplinea aceasta functie. Ulterior, a fost adusa de Andrei Volosevici la Cabinet Primar Adrian Dobre pe functia de consilier. Pe timpul mandatului in curs de primar, Ioana Otilia Pelin (fina de suflat a edilului) a fost angajata, pe executie, la Serviciul Buget Imprumuturi. Cu sprijinul nasei edilului Albu Simona (city manager al municipiului Ploiesti) a reusit sa ajunga, prin „concurs” in functia de Sef Serviciu Buget – Imprumuturi, in mod ILEGAL – (deoarece NU indeplineste conditiile de vechime si studii)! Dar ce mai conteaza legalitatea cand Ioana Otilia Pelin (fina de suflet a edilului) este prietena cu fina oficiala a edilului care ii este si subordonata, fina oficiala care are sotul la SGU Ploiesti si acestia din urma sunt prieteni cu presa de „casa” a primarului Andrei Volosevici? (aflam de la edil, in ultimile doua sedinte de Consiliu Local Ploiesti, ca pe langa presa sa de „casa” exista si o presa „oficioasa”. Interesant, nu?).
Dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova au fost confirmate de Observatorul Prahovean prin investigatii separate. De altfel, singurele ziare locale care au avut curajul sa dezvaluie aceasta ilegalitate sunt Incisiv de Prahova si Observatorul Prahovean.
Iata ce scriu si cei de la Observatorul Prahovean:
„De ce este special Adiționalul Volosevici? Deoarece există o mică mare diferență între abordarea lui, față de aceea a predecesorului Adrian Dobre
În primul rând, Dobre a obținut hotărâri de consiliu (HCL) ori de câte ori legea l-a obligat, chiar dacă Volosevici l-a semnat pe al său fără să fie mandatat de consilierii locali prin HCL.
Fie și de ar fi fost doar această abordare, și Andrei Volosevici s-a pus într-o situație extrem de gravă în raport cu legea. Dar asta nu e tot.
În toate adiționalele semnate, Dobre a păstrat nemodificate două componente cheie: valoarea dobânzii și, foarte important, 0 (ZERO) comisioane
După cum vedeți în facsimil, fără HCL și fără informarea consilierilor locali, Volosevici a acceptat să plătească băncii un comision de 0,2% pentru sumele neutilizate. Adică plata sumei de 55.288,67 RON din bugetul orașului către BCR, în două tranșe – 50% la semnarea prelungirii, 50% până la finalul anului. Încă nu am aflat dacă a fost plătită prima tranșă, dar promitem să vă ținem la curent.
De ce? Nu am primit nicio explicație. Încă de la data publicării primului articol pe această temă, primăria tace mâlc, iar consilierii locali fac pe morții în păpușoi. Nimeni nu a abordat public tema, deși este vorba despre o situație cu implicații majore nu doar asupra bugetului, ci și asupra posibilității de a cofinanța lucrările pe fonduri europene.
O explicație pentru această tăcere asurzitoare poate fi aceea că, într-o oarecare măsură, toți se simt complici. După 20.09.2022, dată la care a fost semnat Adiționalului Volosevici, atât primarul, cât și consilierii s-au comportat ca și cum ar vrea să acopere manțocăria.
Astfel, la două săptămâni zile de la semnarea Adiționalului, primarul le trimite consilierilor ”Referatul de Aprobare nr. 519/04.10.2022”, prin care le propune să fie de acord cu prelungirea contractului. Atenție, face acest lucru omițând să le comunice acestora faptul că domnia sa a semnat deja documentul pentru care le cere împuternicire!
În baza Referatului primarului, băieți buni, pe 5 octombrie consilierii votează HCL 463 prin care îl mandatează pe primar să semneze prelungirea contractului în următoarele condiții:
”Art. 1: Aprobă modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 619/21.12.2018 în sensul prelungirii perioadei de trageri cu 1 an de la 20.09.2022 la 20.09.2023. Restul clauzelor contractuale rămân nemodificate”.
Art. 2 Ordonatorul principal de credite şi serviciile din aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Ploiești vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri”.
Am discutat cu mai mulți consilieri despre acest vot. Toți mi-au spus că habar nu au avut de existența Adiționalului semnat în 20.09.2022 și, la fel, toți au susținut că au votat prelungirea cu un an doar în contextul Art. 1, care prevedea că ”restul clauzelor contractuale rămân nemodificate”.
La fel, toți au avut un șoc atunci când au aflat că prin adiționalul semnat primar prevedea modificarea clauzelor în sensul plății unui comision. Indiferent ce au simțit, șoc sau groază, având în vedere tăcerea mormântală cu care acoperă subiectul după ce acesta a devenit public, nu putem să observăm complicitatea acestora cu executivul.
Și totuși, consilierii pot fi blamați doar pentru lipsa de interes pe care au avut-o față de conținutul documentului pe care îl votează. Din punct de vedere legal, aceștia nu au nicio problemă deoarece, atenție, hotărârea pe care au votat-o nu putea produce niciun efect! Conform specialiștilor în drept pe care i-am consultat pentru realizarea acestui articol, deoarece executivul semnase deja Actul Adițional fără HCL care să-l împuternicească, deci nerespectând procedura legală necesară, contractul de împrumut este încheiat la data de 20.09.2022. Așadar, consilierii nu prea mai aveau ce prelungire să aprobe.
În plus, hotărârile de consiliu nu pot avea caracter retroactiv.
În afara aspectelor care țin de latura penală, această afacere are consecințe dintre cele mai nefaste asupra orașului. Împrumutul fusese contractat de către Adrian Dobre cu un scop cât se poate de explicit: ”asigurarea resurselor financiare pentru plata obiectivelor de investiții cu cofinanțare de la Uniunea Europeană” în Ploiești.
Având în vedere situația financiară grea în care se află în acest moment municipalitatea, este greu de crezut că închiderea acestei creditări va avea altă consecință decât aceea a imposibilității de a asigura cota de cofinanțare a proiectelor. Ceea ce va duce la ratarea de către Ploiești a unor investiții nerambursabile care depășesc 300.000.000 de lei.
Și în cazul în care prin cine știe ce mister juridic va fi validată ca legală semnarea Actului Adițional Volosevici în condițiile descrise mai sus, adică prin emiterea HCL 463 de către consiliul local, există cel puțin un obstacol de nedepășit pentru continuarea contractului de credit.
Este vorba despre introducerea comisionului de 0,2% pe care orașul ar trebui să-l plătească băncii pentru sumele neutilizate, în contextul în care consilierii locali au votat în mod explicit doar prelungirea contractului, nu modificarea lui semnificativă.
Cine va fi tras la răspundere pentru asta?
Este o întrebare la care primăria nu poate să tacă mâlc, iar consilierii pur și simplu nu mai pot face pe morții în păpușoi, pentru că ar însemna să devină complici la o catastrofă pe care nu ei au generat-o.
Mai avem de pus o întrebare unei alte instituții foarte importante – prefectura Prahova și prefectului de Prahova, domnul Virgin Nanu: este legală HCL 463/05.10.2022 a Consiliului Local Ploiești, având în vedere caracterul retroactiv al acesteia? Evident că, având în vedere importanța și implicațiile cazului, așteptăm răspunsul în cel mai scurt timp posibil.
Închei recomandându-vă să vizionați momentul în care, înainte de votul din 5 octombrie, primarul Andrei Volosevici ține neapărat să remarce efortul depus și să o felicite pe ”Oana Pelin, șeful de la Buget”, pentru cum a negociat ”în favoarea noastră” comisionul prin care BCR, și nu orașul Ploiești, primește comisionul de 0,2%, modificând fundamental contractul de credit.
Reamintim cititorilor ca Incisiv de Prahova a dezvaluit, in exclusivitate, afacerea BCR – Andrei Volosevici, Ioana Otilia Pelin si Albu Simona -afacere care s-a lasat cu dosar penal la DNA Structura Centrala, prezentand mai sus din plangerea penala (fiind intrunite toate elementle constitutive ale mai multor infractiuni).
Va prezentam actul infractiunii stampilat si cu semnaturile tuturor celor implicati in aceasta infractiune, cu precizarea ca alti primari au fost ridicati pe sus de mascati sau DNA pentru mult mai putin, dar probabil edilul Andrei Volosevici are protectia SRI si a statului francez (pentru deturnarea de fonduri in favoarea firmei Veolia):
Reamintim ca, Ioana Otilia Pelin (sef Serviciu Buget, Imprumuturi), Albu Simona (nasa edilului si city manager al municipiului Ploiesti) impreuna cu primarul Andrei Volosevici au savarsit infractiunile de abuz si inselaciune ce au ca efect prejudicierea bugetului local. Astfel, municipiul Ploiesti a aprobat contractarea unui credit de la BCR in suma de 34.013.308,36 lei, prin HCL nr 619/21.12.2018. Prin acest contract de credit nr 20/909200119/20.09.2019 si prin caietul de sarcini ce a stat la baza procedurii de achizitie privind contractarea imprumutului, la art 4.5 se specifica: „Exista posibilitatea utilizarii plafonului disponibil pentru finantarea si a altor investitii, in baza Hotararii Consiliului Local Ploiesti, conform rectificarilor bugetare”. La art 7.1 pct c) se specifica un comision de neutilizare de 0% pe an!!!!!!! Municipiul Ploiesti nu a utilizat integral sumele aprobate din acest imprumut si la data de 20.09.2022 expira perioada de trageri. Noaptea, ca hoţii! Primarul Andrei Volosevici semneaza, de capul sau, fara o Hotarare a Consiliului Local Ploiesti, un act aditional cu BCR, la data de 20.09.2022, pentru prelungirea perioadei de tragere pana la data de 20.09.2023.
In acest act aditional, tot prin abuz, se introduce o clauza pe care o semneaza edilul Andrei Volosevici fara aprobarea Consiliului Local si total ILEGAL, prin care Primaria Ploiesti sa obliga sa plateasca Creditorului (art 5 din act aditional), un comision de 0,2% din suma neutilizata de 27.644.336,30 ron, comision in valoare de 55.266,67 ron, un comision ce se va plati in doua transe, 50% la data semnarii Actului aditional si 50% pana la data de 22.12.2022.
Desi directorul economic Nicoleta Craciunoiu a refuzat sa semneze o astfel de ilegalitate, cei sus mentionati la inceputul articolului au „pandit” cand acesta se afla in concediu si, la data de 04.10.2022, cu numarul 519, Andrei Volosevici intocmeste REFERATUL DE APROBARE la proiectul de hotarare privind modificarea Hotararii Consiliului Local nr 619/21.12.2018, privind contractarea unui imprumut intern in valoare de 34.013.308,36 lei.
Deci, edilul Andrei Volosevici solicita Consiliului Local Ploiesti, la data de 05.10.2022, sa aprobe imputernicirea sa de a semna un Act Aditional cu BCR, act aditional semnat de acesta ILEGAL, inca de la data de 20.09.2022, cu mult timp inainte.
Mai mult, la data de 05.10.2022, consilierii locali au fost pacaliti sa emita Hotararea nr 463, prin care i se aproba edilului Andrei Volosevici sa semneze prelungirea actului aditional cu BCR, o prelungire si act aditional semnate de acesta ILEGAL inca de la data de 20.09.2022, fara aprobarea Consiliului Local Ploiesti.
Totodata, in HCL nr 463 se specifica in clar: Art 1. „Aproba modificarea HCL nr 619/21.12.2018 in sensul prelungirii perioadei de trageri cu 1 an de la 20.09.2022 la 20.09.2023. Restul clauzelor contractualoe raman nemodificate”. Deci, Consiliul Local Ploiesti NU a aprobat in HCL nr 463/05.10.2022, ce semnase ilegal deja Andrei Volosevici, adica comisionul de 0,2% din suma neutilizata de 27.644.336,30 ron, comision in valoare de 55.266,67 ron, un comision ce se plateste ILEGAL in doua transe, 50% la data semnarii Actului aditional si 50% pana la data de 22.12.2022. Cine aproba plata acestui comision, executivul care a semnat ilegal actul aditional fara aprobarea Consiliului Local Ploiesti sau legislativul care a specificat ca aproba (retroactiv semnarii deja a actului aditional) cu conditia ca „restul clauzelor contractuale raman nemodificate”, adica fara comision (In Contractul de credit nr 201909200119/20.09.2019 si in toate actele aditionale s-au respectat prevederile art 7.1 pct c) prin care comisionul de neutilizare este de 0 % pe an! Incisiv de Prahova va solicita – OFICIAL – un punct de vedere celor de la IPJ Prahova, D.N.A si DIICOT privind „legalitatea”/NELEGALITATEA si abuzul savarsit de Andrei Volosevici in calitatea de „indeplinire” a atributiilor de primar. Este in premiera ca UAT Ploiesti pentru imprumuturi bancare neutilizate sa „negocieze” plati de comisioane bancare, in conditiile in care caietul de sarcini si in contractul initial NU se prevede asa ceva, iar Consiliul Local NU a aprobat plata acestora.Vom reveni. (Ec Adrian Radu).
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat prin Decizia nr. 59 că Ministerul Afacerilor Interne a îngrădit practic accesul la acordarea compensației de chirie prin transformarea acesteia în rată la bancă pentru polițiștii care și-au achiziționat o locuință în altă localitate decât cea în care aceștia și-au desfășurat activitatea, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.
Conform deciziei emise ieri, care este obligatorie, ICCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3652/110/2021, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile:
”În interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) indice 2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 31 alin. (1) și art. 31 alin. (1) indice 1 din aceeași lege, forma anterioară modificării prin Legea nr. 113/2023 pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, stabilește că pentru a beneficia de compensația lunară pentru chirie în vederea plății ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuința achiziționată de polițist să fie situată în localitatea în care polițistul își desfășoară activitatea, locuința putând fi situată și în altă localitate aflată în proximitate (limitrofă).”
Practic, cei care își desfășoară activitatea în localitățile limitrofe orașelor mai mari și care și-au achiziționat o locuință în aceste orașe au fost privați de acest drept la chirie. Și nu avem cazuri puține în acest sens, iar unul dintre cele mai elocvente cazuri fiind chiar orașul Otopeni, limitrof municipiului București, unde lucrează nu mai puțin de 500 de polițiști de frontieră și polițiști din cadrul Poliției Române. Aici numărul imobilelor de vânzare e foarte scăzut iar prețul e cu cel puțin 15-20% mai mic decât în București. Similar acestui caz sunt alte sute de situații la nivel național unde prin interpretarea eronată, MAI a îngrădit polițiștilor dreptul la chirie.
Chiar dacă prin Legea nr 113/2023, Statutul polițistului a fost modificat, iar polițiștii pot opta acum pentru accesarea compensației de chirie pe o distanță de 70 km de locul unde își desfășoară activitatea. Decizia nr 59 emisă ieri va produce efecte atât pentru situațiile în care există deja procese pe rolul instanțelor de judecată și care nu au fost încă soluționate, cu privire la polițiștii care își achiziționaseră o locuință într-o localitate învecinată și care au solicitat transformarea chiriei în rată la bancă, cât și pentru cei care și-au achiziționat o locuință într-o localitate limitrofă locului de muncă și care încă nu au solicitat acest drept.
Conform art. 521, alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Practic.
Și dacă tot vorbim de abuz de putere, de la data la care Statutul polițistului a fost modificat prin Legea nr 113/2023 (10.05.2023), normele de aplicare nu au fost încă emise in vederea acordării chiriei pe o distanta de pana la 70 km, mii de polițiști fiind in situația în care nu pot beneficia de acest drept. Deși proiectul de hotărâre se află postat pe site-ul Guvernului, observăm o durere-n cot din partea guvernanților, când vine vorba de adoptarea în cadrul ședințelor săptămânale, mai precizeaza sursa citata. (Cristina T.).
Pe fundalul acestui zgomot, de drone kamikaze, lucrează polițiștii de frontieră ai Gărzii de Coastă la granița cu Ucraina.
Îi despart sute de metri de exploziile dronelor ghidate și doar speră să nu cumva să fie greșită ținta vreuneia.
În curând recrutăm candidați pentru Școlile de Agenți de Poliție de Frontieră, pentru toate riscurile, condițiile precare de muncă și efortul depus, se oferă salariu atractiv de aproximativ 0,3% din șpaga pe care, de exemplu, o ia unul dintre politicienii care ne conduc de 30 de ani, respectiv președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, precizeaza cei de la sindicatul Europol. (Cristina T.).
București, 26 septembrie 2023 – TikTok publică al doilea raport al platformei sub Codul UE de Bune Practici privind Dezinformarea, care include peste 2.600 de data points din cadrul a 30 de țări membre UE și SEE (Spațiul Economic European) pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023. Acesta are la bază primul raport de referință de la începutul acestui an și oferă comunității o actualizare a progresului pe care platforma l-a făcut pentru a combate răspândirea dezinformării, alături de partenerii din industrie.
Încurajarea rezilienței în comunitatea europeană
Pe lângă protejarea experienței TikTok prin eliminarea dezinformării dăunătoare, platforma continuă să investească în inițiative pentru a conecta comunitatea la informații oficiale.
Competențele media în Europa de Est: În primele șase luni ale anului 2023, TikTok a lansat campanii de media literacy în opt țări est-europene pentru le oferi oamenilor informații atunci când interacționează cu conținutul legat de războiul din Ucraina care poate conține dezinformare. În România și alte țări din regiune, TikTok a lucrat cu Lead Stories pentru a crea o serie de videoclipuri care să îi ajute pe oameni să învețe cum să evalueze critic sursele conținutului pe care îl văd online.
Educarea privind schimbările climatice: În aprilie 2023, TikTok a lansat o nouă funcție de căutareîn Europa și în lume, pentru a-i direcționa pe oamenii care caută conținut legat de schimbările climatice spre informații oficiale pe care platforma le-a organizat în parteneriat cu ONU. În trei luni, au existat aproximativ 1,8 milioane de afișări pentru funcția de căutare în Europa.
Investiții în competențele AI: Săptămâna trecută, TikTok a lansat un nou instrumentpentru a ajuta creatorii să eticheteze conținutul generat cu AI. De asemenea, platforma a început să testeze modalități pentru a eticheta automat conținutul generat cu AI. Acest pas face parte din activitățile continue pe care TikTok le ia în legătură cu media sintetică (synthetic media), care includ și o politică pe care platforma a introdus-o în acest an. De asemenea, TikTok va participa proactiv la subgrupa AI Generativă care va fi stabilită în cadrul Codului, recunoscând importanța și evoluția acestui domeniu în contextul dezinformării.
Protejarea integrității alegerilor în Europa
Ca parte a angajamentului global al TikTok de a proteja integritatea alegerilor, platforma a conectat comunitatea din țările europene care au organizat alegeri în perioada de raportare la informații privind aceste momente civice importante.
Centrul Electoral din aplicația TikTok a încurajat comunitatea din Grecia să folosească paginaAFP Global Fact Check pentru a afla informații despre dezinformarea electorală și a demonta unele afirmații.
În perioada premergătoare alegerilor din Spania, TikTok a colaborat cu Newtral, partenerul de fact-checking al platformei și cu Maldita, organizație de fact-checking și partenerul de media literacy al platformei, pentru a realiza videoclipuri educative privind procesul electoral și dezinformarea electorală.
Pentru alegerile din Finlanda, TikTok a lansat un ghid de căutare pentru a oferi utilizatorilor informații actualizate și a colaborat cu Institutul Național al Audiovizualului pentru a direcționa oamenii pe website-ul lor de Media Literacy.
TikTok a lucrat, de asemenea, cu experți regionali independenți pentru a informa echipele din aceste țări legat de contextul local și politic și modul în care acesta poate influența comportamentele online. În continuare, platforma va considera lecțiile învățate în timpul acestor cicluri electorale pe măsură ce va sprijini comunitatea pe parcursul viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European. TikTok se bucură că este, de asemenea, copreședinte al Grupului de lucru pentru Alegeri, grup recent format în cadrul Codului.
Parteneriate cu organizații de fact-checking
La nivel global, TikTok lucrează cu 15 organizații de fact-checking acreditate de International Fact-Checking Network, care include peste 50 de limbi și ajută platforma să aplice măsuri stricte împotriva dezinformării într-un mod corect și responsabil prin evaluarea acurateței informațiilor, ulterior puse în aplicare de echipa de moderare TikTok.
În Europa, TikTok se bucură să anunțe că în primele șase luni ale acestui an și-a extins programele de fact-checking în alte nouă țări din UE și SEE. Astfel, platforma depășește angajamentul de a acoperi alte patru țări din SEE. Această extindere a contribuit la o mai bună aplicare a măsurilor împotriva dezinformării în ultimele șase luni.
Angajamentul TikTok față de transparență
Codul de Bune Practici împotriva Dezinformării continuă să aducă împreună industria pe măsură ce lucrează pentru un obiectiv comun, acela de a limita răspândirea dezinformării dăunătoare și de a consolida reziliența comunităților online. TikTok va continua să prioritizeze siguranța astfel încât comunitatea – din Europa și din întreaga lume – să aibă experiențe creative și vesele pe TikTok.
Pentru a citi raportul complet TikTok sub Codul de Bune Practici privind Dezinformarea, consultați următorul link.
Despre TikTok:
TikTok este destinația principală pentru conținut video scurt pentru mobil. Misiunea noastră este de a inspira creativitate și de a aduce bucurie. TikTok are birouri globale în Los Angeles, New York, London, Paris, Berlin, Polonia, Israel, Dubai, Singapore, Jakarta, Seul și Tokyo.