Curtea de Apel Ploiești a dispus saptamana trecuta punerea în libertate, sub măsura arestului la domiciliu, a celor trei autori ai infracțiunii de omor comis, în luna februarie, la Hotel Belmont. La petrecere au participat și vedete, precum Alex Velea și Antonia și Alina Eremia.

Un bărbat de 41 de ani din Târgovişte a fost găsit înjunghiat mortal atunci, la hotelul din zona montană Padina. Cel care ar fi dat lovitura care l-a ucis pe bărbat este Marian Laurențiu, zis și Solomon.

Alături de el la petrecerea din Padina se aflau și Luis Fabian și Armando Fabian. Surse din anchetă spun că cei trei suspecți fac parte dintr-un clan interlop din București. Este vorba despre clanul Fabian. Ei ar mai fi fost vizați și de alte anchete, pentru trafic de droguri, proxenetism și cămătărie.

De ce compromisul (in)justitiei prahovene?

Pentru ca nu putem sa ne gandim doar la simple coincidente.

Chiar la inceputul campaniei electorale, o bombă a fost detonată în lumea politică românească:

Ludovic Orban, președintele Forței Dreptei, surprins la o petrecere alături de membrii clanului Fabian. Imaginile difuzate recent au aruncat în aer mediul politic, aducând la lumină conexiuni nebănuite și punând sub semnul întrebării integritatea liderului partidului.

Înregistrările, realizate în 2006, îl prezintă pe Orban dansând și socializând într-un cadru festiv, înconjurat de liderii clanului Fabian. În timp ce acesta se distra, mesaje de susținere și încurajare curgeau din partea interlopilor, ridicând semne de întrebare privind relația dintre politician și lumea interlopă.

Prezența și interacțiunea cu vrăjitoarea Sidonia și alți membri ai clanului Fabian adaugă un strat suplimentar de controversă. În contextul în care cei trei fii ai vrăjitoarei sunt implicați într-o crimă violentă și, în ciuda acuzațiilor grave, au fost eliberați din închisoare și plasați în arest la domiciliu, apariția lui Orban alături de aceștia ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și caracterul său moral.

Interlopii și rolul lor în alegerile din România

Între timp, mulți români condamnă sprijinul pe care clanurile interlope îl primesc din partea oamenilor politici. Iar în momentul în care un lider de nivelul lui Ludovic Orban – care doar funcția de președinte de țară nu o are trecută în CV – apare la o petrece distrându-se în compania membrilor clanului Fabian, societatea civilă vede o ruptură totală între ea și clasa politică.

În plus, mesajul transmis acum tuturor clanurilor interlope din țară, prin eliberarea celor trei suspecți ai crimei de la Padina, fiii vrăjitoarei Sidonia, este susținere totală și ajutor reciproc; lumea infracțională a țării este chemată să dea o mână de ajutor la viitoarele alegeri, lucru remarcat și de Mihai Gâdea în timpul dezvăluirilor făcute la Sinteza Zilei.

„Imaculatul” deputat George Ionescu este președintele Forța Dreptei Prahova cu conexiuni necunoscute si nebanuite pentru publicul larg in justitie.

Avand in vedere prietenia sefului sau de partid cu vrăjitoarea Sidonia și alți membri ai clanului Fabian, nu putem sa nu ne gandim la o interventie a „imaculatului” George Ionescu care si-a cladit un imperiu doar prin „matrapazlâcuri”(inclusiv baltile, sac!) si a fost scapat „basma curata” din toate dosarele penale deschise pe numele sau, de politisti, procurori si/sau magistrati corupti, chiar daca in acestea erau probe zdrobitoare, inclusiv cu stenograme din mandate. 

La data de 24.02.2018 ziarul Incisiv de Prahova dezvaluia ca detine datecerte, informatii si indicii temeinice ca au beneficiat ilegal de terenuri de la comuna Targsoru Vechi si rude ale unor judecatori, procurori, persoane cu functii din institutiile de forta din Prahova (aici).

Pe langa celebrul procuror paraditor Negulescu Mircea si procurori, judecatori care au beneficiat ilegal de terenuri in comuna Targsor il regasim si pe „imaculatul” deputat George Ionescu, actualul președinte Forța Dreptei Prahova.

Sa ne reamintimn doar de un dosar ca sa avem tabloul complet, probabil vrajitoarea Sinodia merita rasplatita:

Este vorba despre un dosar penal musamalizat de procurorul Negulescu Mircea si de „sagetile” sale de la SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE si BCCO din IPJ Prahova, inclusiv de cozile de topor ale fostului procuror din anumite parchete din judetul Prahova.

Facem doar precizarea ca, in acest dosar penal privind mafia lemnului, au fost multe „personaje” din cercul de prieteni ai fostului procuror „Portocala” care au luat „spagi de spagi” („bani de bani”).

Ziarul Insisiv de Prahova a dezvaluit toate aceste increngaturi si a publicat toate documentele efectuate de organele de cercetare penala, inclusiv cu stenograme si inregistari audio/video obtinute oficial, prin mandat.

„Am lucrat în calitate de muncitor silvicultor, pădurar, pepinierist, maistru de vânătoare, şi responsabil pază şi protecţie, în cadrul Ocolului Silvic Sinaia în perioada 04.08.1986-08.03.2006. Din data de 09.03.2006 lucrez în calitate inspector silvic în cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Ploieşti, actual Comisariat de Regim Silvic şi Cinegetic Ploieşti.

Cunosc personal că societatea comercială Havin Forest S.R.L. din localitatea Măgureni este administrată de fiica şefului de district Manta Nicolae, în cadrul Ocolului Silvic Câmpina şi că a acesta prin calitatea deţinută de şef de district a constituit (marcare-punere în valoare) partida respectivă în care chiar fiica sa a exploatat în baza autorizaţiei de exploatare. în acest sens Manta Nicolae a întocmit şi semnat carnetul de inventariere, fişele de centralizare a arborilor destinaţi exploatării pe specii, clase de calitate şi categorii de diametre, posibil procesele verbale de predare-primire a parchetului. Mai mult decât atât S.C. Havin Forest S.R.L., care a fost autorizată să exploateze în perioada mai – iunie 2015, partida menţionată mai sus, a fost sancţionată contravenţional pentru tăiere ilegală de arbori, cu ocazia unui control efectuat de mine personal. Din ce îmi aduc aminte a fost vorba de circa 13 cioate identificate ca provenind din tăierea ilegală.

Acest fapt dovedeşte clar modul de lucru preferenţial privind constituirea şi licitarea partizilor în vederea exploatării.

Din discuţiile purtate cu numitul Toma Mihail, unul dintre reprezentanţii legali ai restaurantului care funcţionează la „Paralela 45”, am înţeles că numitul Oseacă Crinu actual şef al Ocolului Silvic Câmpina, în urma cu aproximativ doi-trei ani, a pretins şi primit suma de 4000 euro pentru încadrarea pe post a unui pădurar pe nume Gelu, rudă sau prieten cu Toma Mihail.

Cu ocazia efectuării unui control de către mine, pădurarului lordache Adrian din cadrul Ocolului Silvic Vălenii de Munte, am aflat de la acesta, că numitul Ciomag Dragoş, în calitate de director al Direcţiei Silvice Prahova, pretinde pentru încadrarea unui pădurar în cadrul Ocolului Silvic Măneciu, în funcţie de „bonitatea” (calitatea arborilor şi a gradului de expunere la tăieri ilegale din partea unor terţe persoane) cantonului de la o garsonieră până la un apartament.

Am cunoştinţă din auzite de la inginerul Cornel Dascălu din cadrul Ocolului Silvic Sinaia, despre faptul că purtătorii de marcă din cadrul acestui ocol, respectiv şefii de district, tehnicienii şi inginerii silvici, suplimentau volumul de masă lemnoasă destinat exploatării şi pentru care era deja emis A.P.V., prin marcarea de alţi arbori care nu erau evidenţiaţi în A.P.V..

Am cunoştinţă că mulţi angajaţi din cadrul ocoalelor silvice Verbila, Ploieşti şi Slănic controlează firme de exploatare prin interpuşi, firme care de obicei exploatează în raza cantoanelor pe care aceştia le gestionează. Exemplific: S.C. Baibac Silva S.R.L. care este administrată în fapt de pădurarul Bărbuceanu Bogdan din cadrul Ocolului Silvic Verbila. Acestei societăţi comerciale i-am aplicat personal o sancţiune contravenţională, ca urmare a unui control prin care am stabilit că exploatarea masei lemnoase începuse înainte de termenul stabilit prin autorizaţie..

De asemenea cunosc faptul că numitul Zecheru Dumitru , inginer silvic în cadrul Ocolului Silvic Ploieşti, controlează prin interpuşi societatea comercială Zeciada S.R.L., care are ca obiect de activitate comercializarea cherestelei printre altele.

Din câte îmi amintesc, din discuţiile purtate cu numitul Vorovenci Aurel, colegul meu în cadrul Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Ploieşti, am aflat că şeful meu Sever Stanciu, inspector şef în cadrul acestei instituţii ar fi achitat direct sau prin intermediari, Rovanei Plumb, ministrul Mediului şi al Pădurilor la acea dată, pentru a rămâne în funcţie, suma de 200000 euro, dar şi o diferenţă în rate lunare, acesteia.

Tot de Ia colegul meu, am aflat modul prin care se îmbogăţeau şefii din cadrul C.R.S.C. Ploieşti, numiţii Sever Stanciu şi Niculae Gheorghe, în zona ocoalelor silvice private, în sensul că :

Susnumiţii solicitau de la ocoalele silvice private, partizi, la un preţ minim al partizii.

Şefii de ocoale silvice private, în înţelegere cu organele de control din cadrul C.R.S.C.- respectiv susnumiţii, acceptau solicitarea şi autorizau spre exploatare societăţi agreate de susnumiţi (S.C. GND Slavy 99 S.R.L.-societate administrată în fapt de primarul comunei Dragoslavele judeţul Argeş). Societatea agreată şi recomandată achita preţul minim stabilit prin înţelegere către ocolul silvic privat, iar diferenţa de 2-3 ori convenită între Sever Stanciu şi Niculae Gheorghe şi societatea agreată era încasată de respectivii în mod direct cash.

Mai multe detalii referitoare la acest aspect, poate oferii colegul meu Vorovenci Aurel. Colegul meu Vorovenci Aurel, poate detalia aspecte din modul de verificare spre aprobare a A.P.V.-urilor emise de ocoalele silvice private, în special Ocolul Silvic Muntenia, în sensul că se percepeau de către reprezentaţii C.R.S.C. care efectuau verificarea partizilor, sume de bani, şefilor de ocoale silvice private, cuprinse între 3,5,7 euro pe metru cub evidenţiaţi în A.P.V., pentru a acoperii neregulile identificate cu ocazia verificării partizilor respective (fază premergătoare autorizării). Cu această ocazie detaliez modul în care se percepeau aceste sume, respectiv:

– dacă într-o partidă punerea în valoare se făcea în funcţie de natura produselor (igienă, accidentale, secundare, principale) era de o gravitate redusă se percepea suma de 3 euro pe metru cub, valoare ce creştea pe măsura gravităţii crescute a încălcării normelor tehnice de punere în valoare.

Din auzite ştiu că astfel a procedat şi numitul Bănică Daniel actualmente şef Ocol Silvic Evergreen.

Mai multe detalii referitoare la acest aspect, poate oferii colegul meu Vorovenci Aurel.

Precizez că voi reveni cu completări în funcţie de informaţiile sau detaliile pe care le voi afla ulterior denunţului.

Prezentul denunţ a fost formulat astăzi 01.07.2015, iar cele consemnate corespund cu cele declarate verbal de mine.” 

Domnule Eduard Miritescu, sunteti prea bun, prea ca la tara. Iata dovada, erati sef la IPJ Prahova cand s-au efectuat aceste stenograme:

Nici de MUSAMALIZAREA acestui dosar nu cunoasteti domn’ comisar Eduard Miritescu? Doar parca in anul 2015 erati sef la IPJ Prahova, nu? Parca prea se leaga lucrurile, recunoasteti? Chiar sunteti prea buni, prea ca la tara! Vom reveni. (Cristina T.).

Motivele erau evidente pentru oricine: în ciuda vieții cazone și a restricțiilor specifice, tânărul avea perspectiva unui loc de muncă stabil, un statut social respectabil, un venit mulțumitor și sigur, autoritate. Perspectiva pensionării pe grupă de muncă și a compensației de 5 ani – și chiar 10 – în schimbul renunțării la unele drepturi și libertăți civile, înclina balanța și de aceea aveam la porțile instituțiilor de școlarizare cel puțin câte zece inși pe un loc. În atari condiții, pus să alegi din 15 mere într-un coș, vei strâmba din nas la orice pată pe coajă, ori vreo linie de deformare, până găsești fruntea! Din două variante, silit să găsești una, vei închide ochii și la putregai, oricât de fudul se arăta tartorul Despescu astă vară, anunțând că nu va face rabat de la calitate (vom vedea mai jos că o mai făcuse și nu o dată!).

Un candidat la școlile M.A.I. – pe lângă cunoștințele teoretice – ar trebui să dovedească și o bună condiție fizică (ca să nu mai punem în calcul furcile caudine ale examinării medicale și testării psihologice, care lasă multe victime). Prin urmare, segmentul abiturienților țintește undeva spre mijloc, cu rare excepții de excelență teoretică și de condiție fizică luate împreună. E greu să le ai pe amândouă, motiv pentru care mediile de 9 sau 8 sunt destul de rare. Ce-i drept, măcar strict în partea teoretică, nu vorbim despre complexitatea unui examen de admitere la medicină, de aici și diferența valorică a unei note de 7, între cele două. Pentru învățământul postliceal, șansele să găsești tineri de perspectivă la un liceu unde s-a intrat cu 3, deci nu s-au prea omorât cu cartea, sunt cam la fel de reduse cu acelea de la un Colegiu Național ori Liceu cu pretenții.

Toate acestea sunt aspecte pe care nu le simțim analizate și însușite la nivelul MAI. Disperarea, probabil, le întunecă rațiunea câtă vreme se aruncă în campanii de recrutare la elevii de gimnaziu. Unde mai pui că ”promovarea meseriei de polițist” e lăsată – de cele mai multe ori – în grija unor indivizi fără experiență practică în munca de poliție propriu-zisă!

Cu o criză de personal cum nu s-a mai cunoscut până acum în structurile MAI, nu mai faci nazuri iar excesul de zel al unor colegi naște situații hilar-paradoxale precum cel de mai sus. Dincolo de asta, am fost curioși să aflăm dinamica admiterilor la unitățile de admitere în poliție, solicitând informații de la Academia de Poliție, Școlile de la Câmpina și Cluj.

Așadar, în intervalul 2018-2024, doar în două sesiuni de admitere – în ianuarie 2018 și martie-aprilie 2021 – la Cluj media generală de admitere a coborât sub nota 6,4. În restul anilor, avem note și punctaje peste nota 7. Cifra de școlarizare e de 300 și trebuie să spunem că întotdeauna numărul candidaților este mai mare în sesiunea de toamnă – când vine un nou val de abiturienți – decât în iarnă/primăvară, când se înscriu adesea candidați respinși în sesiunile anterioare (sunt persoane care au dat de 3-4 ori examene de înscriere).

Oricum ar fi, declinul este cât se poate de evident, explicând și îndemnurile jenante ale diverșilor promotori, care ademenesc tinerii cu promisiunea că admiterea în poliție a devenit foarte facilă. Este adevărat că și ridicarea unor bareme la sport a redus din șansele fetelor, ceea ce a contribuit ca o parte din potențialii recruți să renunțe la intenția de înscriere.

La Câmpina situația e jalnică, de-a dreptul și vedem aici campanii de admitere cu media generală 5: este cazul sesiunii din ianuarie 2018, cu media generală 5,40; februarie-aprilie 2021 cu media generală 5,90; aprilie-iunie 2023 cu media generala 5,10. Mediile nu contabilizează și pe cele ale minorităților naționale sau rrome (prezentate distinct), care pentru primele două sesiuni ar scădea nota cu câteva sutimi. De asemenea, doar trei dintre cele 10 serii de admitere au obținut media generală 7, restul fiind sub această valoare.

Și la Câmpina, începând cu anul 2021, numărul doritorilor de a îmbrăca haina – dar și restricțiile – de polițist a scăzut vertiginos. Asta în condițiile în care media generală de admitere ridică serioase semne de întrebare asupra calității ”aluatului”, care peste un an descinde în stradă ca să aplaneze stări conflictuale periculoase, ori să instrumenteze cauze penale, cu un Cod și Procedură ce ridică probleme și magistraților, incapabili să asigure predictibilitate actului de justiție.

Situația de la Academia de Poliție nu trădează acest trend, deși trebuie să atragem atenția că în cifra de 500 de absolvenți/an se încadrează, de-a valma, producția de ofițeri de poliție, poliție de frontieră și pompieri. Media generală este peste 7 și atinge valori de 9, ceea ce arată – că măcar la ofițeri – pretențiile sunt încă ridicate. Această valoare mă împiedică să operez cu cifre exacte pentru fiecare ”armă” în parte. Oricum, marja de eroare nu este atât de mare încât să deformeze realitatea:

1. începând cu anul 2020, volumul pensionărilor în Poliția Română a fost dublu față de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ MAI;

2. lărgirea ecartamentului dintre nivelul de pregătire a agentilor care au preluat ștafeta și calitatea agenților plecați;

3. neatractivitatea domeniului;

4. tendința de sedentarizare a tinerilor, cu apetențe tot mai reduse pentru sport și mișcare.

1. Toate acestea se reflectă în degradarea climatului de ordine și siguranță publică, pierderea încrederii publice față de polițist, mai ales în contextul relaxării regimului sancționator al legilor. Marile provocări sunt conturate de tot mai numeroasele cazuri de bravură ”bombardieră” cu acte de ultragiere manifestă, nu doar tolerată, nesancționată, ci chiar încurajată și promovată, inclusiv de media, politicieni și magistrați.
2. Din numărul total de 51175 de polițiști activi la ora actuală, peste 50% sunt tineri sub vârsta de 30 ani, respectiv generații născute după anul 1994. Tot aici – în încercarea de a acoperi criza de personal – un sfert din Poliția Română numără încadrări din sursă externă, cu perioadă de formare de 3 luni. Dacă primele valuri de încadrare din sursă externă din 2005-2006 se integrau în colective majoritar formate din polițiști cu școală și experiență, odată cu trecerea timpului masa acestora s-a diluat astfel încât integrarea externilor este mult mai dificilă, cu efecte inevitabile în calitatea serviciului polițienesc.
3. Recent, un coleg întors din Franța îmi arăta un model prin care polițiștii ”cu pensia în buzunar” sunt determinați – nu forțați, ci motivați financiar – să rămână în activitate:

În primii trei ani, polițistul care alegea să rămână în activitate, beneficia de o creștere anuală a veniturilor într-un sistem de calcul ce avea în vedere și locul de muncă, iar începând cu anul patru, bonusul crește. Dacă le au și sunt postate public, înseamnă că la ei funcționează!

Prin urmare, cât încă nu e prea târziu, Guvernul trebuie să înțeleagă că golirea sistemului de profesioniști nu se face prin majorarea vârstei de pensionare – călcând în picioare angajamentele statului față de noi și predictibilitatea legii – ci tocmai printr-un asemenea tip de stimulente, întotdeauna mai convingătoare și etice. Nu trebuie să inventați roata, au făcut-o alții înaintea voastră, voi doar ar trebui să copiați., mai dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. (Cerasela N.).

Asa cum va dezvaluiam, in data de 09.05.2024, sub nr R33/459 a fost inregistrata plangerea penala la Parchetul de pe Langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA Bucuresti ce are ca obiect fapte de coruptie si abuzuri savarsite la Prefectura Prahova ce era condusa la aceea data de Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova care este implicat în tot felul de escrocherii care mai de care mai colorate.

Plangerea penala s-a efectuat tot pentru intabularile de care Virgiliu Nanu „clameaza”, in van, ca „habar” nu are.

Va dezvaluiam ca, plangerea este efectuata impotriva Lucianei Batrinca, in calitate de director OCPI Prahova si Nicolae Madalin Enache, in calitate de Secretar General al Instututiei Prefectului Prahova, precum si a tuturor persoanelor care vor fi identificate in urma cercetarilor si care se fac vinovate de savarsirea infractiunilor mai sus mentionate.

De asemenea, precizam cu subiect si predicat ca, din documentele intrate in posesia ziarului Incisiv de Prahova reiese, in clar, ca cel vizat este chiar Virgiliu Nanu.  Aceste „intabulari” seamana izbitor cu intabularile din dosarul Fermei Dacilor și escrocheria White Tower.

Sa va „povestim”/dezvaluim cu documente, ca doar asa dezvaluie ziarul Incisiv de Prahova, aceasta  „tarasenie”, pe scurt:

Beneficiarii Sentitei civile nr. 549/2011 pronuntata in Dosarul nr. 19308/281/2010, de catre  Judecatoriei Ploiesti, ramasa definitiva si irevocabila, prin respingerea recursului prin  Decizia civila  nr. 798/2012 pronuntata in Dosarul nr. 19308/281/2010 de catre Tribunalul Prahova, investita cu formula executorie, prin care Comisia Locala de Fond Funciar Rafov  a fost obligata sa puna in posesie iar Comisia Judeteana Prahova sa  emita titlul de proprietate pentru suprafata de 100 ha teren arabil,

Articolul 12 din Legea 165/2013 reglementeaza procedura de atribuire a amplasamentelor, procedura pe care am respectat-o :

(1) În situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:

1. a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;
2. b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, de stațiuni de cercetare ori de alte instituții publice;
3. c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice pe raza localităților învecinate, aflate în același județ;
4. d) pe terenurile ocupate de izlazuri.

(3) Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii.

In acest sens m am adresat Comisiei Locale Rafov pentru atribuire teren din rezerva comisiei locale, am solicitat Agentiei Domeniilor Statului sa mi comunice disponibilul de teren pe raza localitatii Rafov si comunelor invecinate cat si Comisiilor Locale invecinate pentru atribuire din rezerva de teren disponibila. Singura optiune a fost un amplasament situat pe raza unei localitati invecinate – Barcanesti, si care este in administrarea ADS, terenul fiind domeniul privat al Statului Roman. (Acest teren in suprafata de 82 ha fusese predat Comisiei Locale Rafov – 51,68 ha, Comisiei Locale Barcanesti – 22,19 ha si Comisiei Locale Blejoi – 8 ha, pentru punerea in posesie a unor persoane si  la data aparitiei Legii nr.165/2013 punerea in posesie nu s-a materializat efectiv, conform art 6 din aceeasi lege terenul s-a reintors la ADS prin protocoale de predare primire) .

Astfel la data 07.2021 exista un teren disponibil pentru punerea in executare a sentintei civile in suprafata de 82 ha, situat pe raza unei localitati invecinate cu Rafov-Barcanesti si care respecta procedura pevazuta de art.12 din Legea 165/2013 si pentru care am optat inca din anul 2022, conform adresei nr.1/14.03.2022 inregistrata la UAT Rafov.

Demersurile beneficiarilor sentintei, intreprinse dupa ce au optat pentru amplasamentul acesta, au fost returnate de Comisia Judeteana de Fond Funciar Prahova, pe considerentul ca documentatia prevazuta de legislatia in materie, respectiv procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, însoţit de fişa suprafeţelor, trebuie semnate şi ştampilate pe fiecare pagină de primar, prefect, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului, planurile cadastrale cu amplasamentul stabilit pentru terenurile retrocedate, sau schiţele de amplasament, trebuie vizate de primar, prefect, reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Dupa nenumarate notificari si raspunsuri care ne indrumau ori catre ADS, ori catre OCPI, in sfarsit am reusit ca acesta documentatia sa fie avizata si semnata de ADS, in calitate de administrator al terenului, urmand ca si OCPI Prahova sa avizeze din punct de vedere tehnic aceasta documentatie.

Prin adresa nr._2305/08.03.2024 Comisia locala Rafov a inaintat OCPI Prahova documentatia completa pentru verificarea planurilor de amplasament si delimitare pentru suprafata de 72,023 ha, cu respectarea art.12 din Legea 165/2013, semnata si avizata de primar, reprezentant teritorial ADS – in calitate de administrator al terenului, si avizata din punct de vedere tehnic de aceeasi institutie – OCPI Prahova in luna decembrie 2023 prin Referatul Tehnic de Specialitate nr.10329/14.12.2023.  Astfel, OCPI Prahova, prin adresa nr.1908/25.03.2024 precizeaza ca nu poate semna documentatia, invocand avizarea unor procese verbale de receptie, aferente unui raport de expertiza dintr-un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti, insusite de OCPI Prahova in ianuarie 2024, la solicitarea Institutiei Prefectului jud. Prahova, prin insistentele directe ale dl. Enache. Totodata se precizeaza ca acest dosar are ca obiect emiterea unui titlu de proprietate asupra unei suprafete de teren de 50 ha, situata in T 17 Barcanesti, suprafata ce se suprapune partial cu cea solicitata si acceptata de beneficiarii sentintei civile 549/2011, ramasa definitiva si irevocabila.

Mentionam, din start, culpa conducerii OCPI Prahova

Mentionam culpa conducerii OCPI Prahova, care desi in luna decembrie 2023 avizeaza prin referatul Tehnic de Specialitate nr.10329/14.12.2023 documentatia ce cuprinde planurile de amplasament si delimitare continand amplasamentul situat in T 17 Com. Barcanesti pentru Comisia Locala Rafov, in vederea analizei juridice in sedinta Comisiei Judetene Prahova, a avizat in luna ianuarie 2024 (la un interval de timp de o luna de zile) la solicitarea Institutiei Prefectului jud. Prahova,prin insistentele directe ale dl. Enache catre dna. Batranca, procese verbale de receptie, aferente unui raport de expertiza dintr-un dosar in curs de solutionare, fara a se mentiona ca situatia este deja avizata si verificata in luna decembrie pentru Comisia Locala Rafov.

Astfel s-a creat situatia in care un amplasament in suprafata de 72,023 ha este solicitat si acceptat de beneficiarii unei sentinte civile ramasa definitiva si irevocabila inca din anul 2012, si pentru care ADS, in calitate de administrator al terenului a acceptat sa predea terenul prin semnarea si avizarea procesului verbal de delimitare si a planurilor de amplasament, cu respectarea art.12 din Legea 165/2013,  si un alt solicitant pentru 50 ha, care nu se afla in situatia prevazuta de art.12 din Legea 165/2013 – localitate invecinata (conform indrumari site ANRP, sintagma localitate invecinata se refera doar la localitatile care au granite comune) , si pentru care situatia este incerta, dosarul aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti fiind in cursul cercetarii judecatoresti pe fondul cauzei, neavand o decizie definitive si irevocabila ce trebuie pusa in aplicare.

Avand in vedere indrumarile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor – ANRP, cat si prevederile Legii nr.165/2013, prioritate la atribuirea unui amplasament situat pe teritoriul comisiilor locale invecinate, o au cererile pentru care au fost pronuntate hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, pentru punerea in executare a Sentintei  civile nr. 549/2011 pronuntata in dosarul nr. 19308/281/2010, de catre Judecatoria Ploiesti, ramasa definitiva si irevocabila, prin respingerea recursului prin  Decizia civila  nr. 798/2012 pronuntata in Dosarul nr. 19308/281/2010 de catre Tribunalul Prahova, s-a notificat Comisia Judeteana sa respecte legea si sa puna in executare sentinta, notificare fara rezultat.

In perioada 2021-2024 cat a durat tergiversarea procedurii de atribuire amplasament, s-au intamplat lucruri ingrozitoare care au dus la diminuarea suprafetei de 82 ha la 72 ha (10 ha), iar in continuare prin tot felul de tergiversari fara o baza legala sau tehnica, scopul nu este altul decat de a mai sustrage si pune in posesie persoane neindreptatite din anturajul Nanu-Enache-Batranca etc.

a)Amplasamentul situat în T 17 pe raza Comunei Barcanesti face parte din domeniul privat al statului si este în administrarea ADS. La momentul analizei tehnice, conform Referatului Tehnic de Specialitate nr.10329/14.12.2023 emis de OCPI Prahova suprafața disponibila este de 72,023 ha, rezultand o diferența de aproximativ 10 ha. Aceste 10 ha de teren au fost intabulate la OCPI Prahova în perioada 2013-2024, pe numele unor societati care au un administrator si acționar comun, în baza unor documente pe care urmează sa le analizati, respectiv Convetii notariale, toate autentificate la acelasi notar public. Mai mult decât atât la o simpla vizualizare a planului cadastral, parcelarea si pozitionarea acestor suprafete de teren s-a efectuat intr -un mod astfel încât orice punere în posesie ulterioara sa intampine dificultati din punct de vedere al accesului, toată pozitionarea la drumul stradal fiind intabulata si toată linia de mijloc din T17, practic pozitionarea acestei suprafete pregatind si restul de 72 de ha.

Intabularea acestei suprafete de catre OCPI Prahova s-a efectuat cu incalcarea prevederilor legale, suprafața nefiind predata prin protocol de predare primire de ADS, de aici faptul ca terenul încă figureaza ca domeniul privat al statului, ori nerespectand procedura de art.362 Cod administrativ, modalitati de exercitare a dreptului de proprietate privata (administrare, concesiune, inchiriere).

Mentionam ca în perioada 2013-2022 persoana care ocupa postul de director al OCPi Prahova, după aceasta data a devenit la conducerea Institutiei Prefectului, pana în luna aprilie 2024, după care, în prezent este director la OCPI Prahova.

b) In aceasta perioada conducerea Institutiei Prefectului impreuna cu conducerea OCPI Prahova au identificat un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti avand ca obiect litigiu fond funciar, pentru stabilirea unui drept de proprietate de 50 ha si au semnat in data de 12.04.2022 o minuta prin care au hotarat sa recunoasca dreptul de proprietate si atribuirea celor 50 ha in T 17 Barcanesti, practic pe terenul pe care persoana prejudicata a optat si a respectat procedura legala,

Mai mult, prin aceasta minuta și prin acțiunile intreprinse cu ocazia deplasarii la masuratorile topografice, dl. Enache Madalin favorizează reclamantii din acest dosar, deși functia acestuia, ca reprezentant al statului în teritoriu, este de a apara și proteja bunurile statului, nu de a favoriza transmiterea acestora prin mijloace ilegale unor persoane, fapte determinate cu știința și cu incalcarea atributiilor de serviciu.

In acest sens mentionam ca printr -o minuta stabilită și semnata de câteva persoane cu funcții importante în administratie secretar general Institutia Prefectului -Enache Madalin și director OCPI Prahova – Luciana Batranca, se transmite un amplasament din domeniul privat al statului, cu știința si fără indeplinirea etapelor prevazute de lege, respectiv analiza și hotărâre în plenul Comisiei judetene de fond funciar și fără ca administratorul terenului, ADS Bucuresti să fie informat.

Prima Anexa inscrisuri Plangere Penala (1) (1)

Totodata prin acțiunile intreprinse în dosarul 1184/281/2021 al Judecătoriei Ploiesti, conducerea Institutiei Prefectului Prahova, în speta dl. Enache Madalin își asuma unele obligații în numele Comisiei Judetene de fond funciar, fără acordul membrilor, formuland chiar o cerere de stingere a litigiului prin solutionarea acestuia pe cale administrativa. Totodata este foarte clar de interesele din acel dosar  si faptul ca totul este orchestrat de catre dl. Nanu prin intermediul dl. Enache si al dnei Batranca, care la randul lor pun presiune pe toti cei aflati in subordine in diverse departamente sa semneze sau nu anumite documente.Este de notorietate faptul ca in Prefectura nu trece nicio hartie fara ca dl. Enache sa isi dea acordul dupa propriile interese, mergand pana la ascunderea documentelor si blocarea anumitor solicitari aflate pe rol, cum este si cazul persoanei prejudiciate. Vom reveni cu documente care ateste fara echivoc, atat implicarea lui Virgiliu Nanu in aceasta „tarasenie”, cat si ca acest peronaj este vizat de plangerea penala, totul bazat pe documente. Indiferent ca Virgiliu Nanu „clameaza”, in van, ca „habar” nu are de  aceste intabulari care  seamana izbitor cu intabularile din dosarul Fermei Dacilor și escrocheria White Tower. (Cristina T.).