RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, deschide în Otopeni, județul Ilfov, cel de-al patrulea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Amplasat în incinta parcului industrial Olympian Park North Bucharest, centrul va gestiona și procesa ambalajele de băuturi colectate atât manual, de la comercianți, cât și de la automatele de returnare (RVM-uri).

Cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați, centrul din Otopeni este cel mai mare hub regional din infrastructura de colectare dezvoltată de RetuRO, având o capacitate anuală de numărare de aproximativ 900 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de două ori mai mare (1,8 miliarde de ambalaje SGR).

Centrul este dotat cu echipamente avansate, care includ mașini de numărat PET și doze metalice, mașini de procesare sticlă, sortatoare optice și prese de balotat. Ambalajele metalice (aluminiu și oțel), dar și cele din plastic vor fi numărate, sortate și compactate pentru a fi trimise la firmele de reciclare. Ambalajele din sticlă vor fi și ele numărate, sparte și pregătite pentru reciclare. În plus, aici vor fi aduși și baloții proveniți din centrele regionale de numărare, urmând să fie supuși unui proces de sortare optică.

Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO:

Sistemul de Garanție-Returnare este într-o dinamică permanentă, românii returnează din ce în ce mai multe ambalaje, iar evoluția pe care o înregistrăm de la un moment la altul reflectă tot mai multă implicare din partea consumatorilor. Deschiderea de noi centre de sortare și numărare este o componentă esențială în evoluția sistemului și una dintre prioritățile noastre în această perioadă. În prezent, avem patru centre RetuRO operaționale, care pot procesa, cumulat, între 2,6 și 3 miliarde de ambalaje anual.

Deschiderea centrului din Otopeni reprezintă nu doar un nou pas în dezvoltarea infrastructurii unei economii circulare, sustenabile, ci și o confirmare a capacității noastre de a ne adapta și de a crește într-un mediu în continuă  evoluție. Există și reticență, există și provocări, dar sunt etapele specifice unei schimbări structurale majore, atât economice, cât și sociale și culturale. În următoarele 3 luni, vom continua să ne concentrăm pe extinderea infrastructurii și planificăm deschiderea centrelor din județele Dolj, Bacău și Prahova.

Centrul regional din Otopeni va deservi, în principal, zona de sud și de est a țării, precum și județele din proximitate. Până la finalul lunii aprilie, aproximativ 70 de milioane de ambalaje SGR au fost returnate în București și Ilfov.

Deschiderea centrului din Otopeni aduce importante beneficii și economiei locale, creând noi oportunități de locuri de muncă verzi, noul centru operând cu o echipă de aproximativ 150 de angajați, care vor lucra în trei schimburi.

Sistemul de Garanție-Returnare a evoluat constant de la lansare, aproximativ 1,5 miliarde de ambalaje SGR fiind puse pe piață de către producători, dintre care 260 de milioane au fost returnate de consumatori până la final de aprilie. Cea mai mare parte a acestor ambalaje a fost deja direcționată către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism, confirmând astfel funcționarea eficientă a Sistemului de Garanție-Returnare.

Studiile de caz arată că în țările în care a fost implementat sistemul de garanție-returnare, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de doi, până la trei ani.

Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas semnificativ în direcția promovării unei economii circulare în România. SGR este un instrument util, transparent și accesibil, care contribuie la un mediu mai curat pentru un viitor sustenabil.

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

«Ceea ce poți demonstra tu însuți este mai de încredere decât ți-ar prezenta oricine altcineva » ne spune Eliza Gârbea, coordonator si manager clinic în „Chirurgie Robotică”

Educația, indiferent de domeniu, nu se rezumă doar la a observa realitatea a ceea ce există, ci prefigurează o realitate posibilă asupra a ceea ce este bine și util comunității profesionale și sociale. Educația continuă pe toată durata vieții profesionale constituie premisa transformării probabilităților în șanse și arii de îmbunătățire, la fel cum poate să și transforme ceva ce părea doar o probabilitate în posibilitatea unui vis împlinit.

“Incursiunea mea în realitatea tehnologiei a debutat cu training-ul chirurgilor într-o tehnologie a viitorului. Participam la pregătirea oamenilor de astăzi pentru tehnologia de mâine. Fascinant pentru mine, ca trainer în chirurgie robotică, este că, în același timp, am șansa de a cunoaște chirurgii cei mai performanți ȋn domeniile lor și îmi aduc și contribuţia la formarea lor profesională în mânuirea unei tehnologii avansate la care doar visam cu ceva ani în urmă.” Eliza Gârbea, Coordonator si Manager Clinic în Chirurgie Robotică

Cum a luat naștere ecosistemul de chirurgie robotică ȋn România?

Eliza: Acest ecosistem robotic a fost orientat inițial către specialitatea de urologie, unde robotica a devenit Golden Standard. Dezvoltarea a continuat in zona chirurgiei generale, urmată de ginecologie și chirurgie toracică, unde sistemul de chirurgie robotică s-a impus în cazuri selecționate, demonstrând prin avantaje calitative în raport cu cealaltă alternativă terapeutica minim invazivă, laparoscopia. În domeniul ginecologiei, de pildă, în patologii complexe, cum sunt cancerele de sferă urogenitală sau în endometrioză, chirurgia robotică a devenit dezirabilă și recomandată de chirurgi și paciente, deopotrivă, datorită avantajelor net superioare. Vorbim despre avantaje în termeni de reintegrarea rapidă a pacientei in activitățile cotidiene după chirurgie complexă, de minimalismul metodei-incizii minimale de 0-8mm -precum și de acuratețea actului medical, raportat la lipsa complicațiilor post-operatorii. Toate acestea înseamnă rezultate net superioare pentru pacienți și un act chirurgical sigur, eficient și confortabil pentru chirurg, transferat în ultimă instanță tot către calitatea actului medical, în beneficiul pacientului.

Care au fost primele lecţii ȋnvăţate ca trainer ȋn robotică?

Eliza: Experiența cu cei mai talentați chirurgi te ajută ȋn propria formare. În momentul în care observi un chirurg talentat si experimentat care operează cu instrumentele potrivite, reușind să navigheze printre țesuturi sau structuri vasculare, nervoase atât de fine, putând chiar ajunge în spații “nepermis de înguste”, ca trainer, înțelegi că te vei transpune într-o simbioză a omului cu tehnologia și urmărești ca rezultatele chirurgiei să fie pe măsura acestei asocieri. Chirurgul este ajutat de tehnologia potrivită să performeze, iar tehnologia amplifică un potențial al manualității și talentului operatorului. Nu aș dori să intru într-o “dispută liliputană” a lui Swift, de tipul oul se deschide de la vârful ascuțit sau de la cel rotunjit, doar că întotdeauna ca trainer mi-am pus întrebarea dacă tehnologia extinde și amplifică abilitățile chirurgului sau nu cumva, “a gifted surgeon” extinde și amplifică potențialul unui instrumentar gândit să acționeze in distans.

În experiența mea de învățare a roboticii medicale   tocmai pentru că am avut șansa să fiu expusă la cunoașterea mai multor domenii medicale în paralel și să am acces la experiența de a interactiona cu chirurgii selectați care au făcut realmente istoria domeniilor lor, fiind primii care au performat prin chirurgie robotică, pot spune că am putut face o comparație și marca diferențiatorii, în ce privește metoda, dar și maniera de a lucra cu oamenii.

Orice chirurg poate deveni performant ȋn utilizarea acestei tehnologii avansate?

Eliza: Simbioza tehnologie-chirurg se petrece instantaneu. Un ochi antrenat poate remarca încă din primele intervenții acest lucru. Desigur, tehnologia o poți pune doar în mâinile chirurgilor bine pregătiți, care au trecut în prealabil prin toate stagiile de pregătire teoretică și practică și prin tot procesul de learning al chirurgiei, de la clasic la minim invaziv. Ca trainer în tehnologia avansată, trebuie să ai tu însăți capacitatea de a selecta persoanele potrivite, pe care să le instruiești și să le ghidezi în direcția potrivită, astfel încât  robotica să devină cea mai bună opțiune pentru o anumită patologie, iar chirurgul, ajutat de tehnologie, să își atingă cea mai bună versiune profesională a sa.

Ce beneficii aduce prezenţa ȋn sala de chirurgie a unui trainer-facilitator ȋn utilizarea tehnologiei robotice?

Eliza: Eu am făcut parte inițial din această dezvoltare a ecosistemului robotic, oferind partea de suport clinic. Intram în blocul operator pentru a mă asigura că tehnologia este utilizată corect, la maxima ei capabilitate și că medicii beneficiază de tot instrumentarul și tool-urile robotului da Vinci. Sunt multe detalii tehnice care în timpul intervenției necesită supervizare. Este important ca cineva care cunoaște tehnologia în cele mai mici detalii să fie prezent în sala de operații și să reamintească ce instrument este optim de folosit într-o anumită fază a intervenției chirurgicale. În propriul meu proces de learning chirurgical, am optimizat acest plan al medicilor. Lucrurile au evoluat în sinergie, chirurgii au devenit mentori la rândul lor și au învățat să transmita cunoștințele nou dobândite și altor colegi de breaslă. Ulterior, au dezvoltat cursuri pentru cei mai nou veniți, astfel încât au dezvoltat propriile metode pe care le-au personalizat și le-au adaptat nevoilor colegilor.

Chirurgia robotică presupune un proces standardizat sau specializat fiecărui domeniu medical?

Eliza: Specializarea aduce cu sine particularizarea metodelor, pentru că metoda trebuie adaptată patologiilor existente în domeniul respectiv, dar și stilului, manierei de a opera a fiecărui chirurg.

Follow-up-ul procesului chirurgical este o etapă foarte importantă în monitorizarea rezultatelor chirurgiei. Ne interesează să vedem exact unde robotul aduce cele mai bune rezultate, atât cantitativ, cât și calitativ. Ulterior, integrăm toate aceste date in studii clinice, efectuate pe eșantioane mari. Incurajăm medicii să își conceapă propriile studii, să își monitorizeze pacienții, cunoscând foarte bine din practică toate detaliile cazurilor și putând face o evaluare acurată a rezultatelor chirurgiei. Integrând toate aceste procese, coordonând partea de suport și training și dezvoltând rețeaua de chirurgi instruiți în robotică am avut șansa să contribui din rolul de mentor-trainer-facilitator, contributor la ecosistemului robotic din România.

Educația este o premisă a procesului de formare și trebuie să aibă un caracter finalist. Educația medicală, cu atât mai mult, trebuie orientată către educarea-formarea comunității științifice, ca premisă, dar și ca rezultat al procesului formativ. Nu poți prefigura altfel viitorul unui domeniu medical sau tehnologic, decât pregătindu-te tu însăți pentru a deveni cea mai bună versiune a “chirurgului din tine”. Ceea ce poți demonstra tu însuți este mult mai de încredere pentru tine, în primul rând, decât ți-ar prezenta oricine altcineva. Numai astfel poţi, la rândul tău, inspira ȋncredere oamenilor cu care lucrezi.