Connect with us

Eveniment

Cum functioneaza mintea unui parior

Publicat

pe

În acest prim episod documentez circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități, preluați la SRI (aspect dovedit de faptul că perioada de la momentul condamnării/legendării lui Ghoerghe Mușat și până la desfințarea securității prin decret nu a fost transmisă de SRI către CNSAS), cu scopul de a oferi judecătorilor aparența de legalitate a unor hotărâri nelegale, favorabile judiciar REȚELEI, obținută prin certificări și legalizări precum cele documentate în acest aici. În episodul II al acestei investigații, care va trata pe larg și va documenta rețeaua de curieri care fac legătura între ofițeri legendați și magistrații colaboratori, aceia care intră în sediii de parchete și ridică/depun/înlocuiesc acte la dosare penale, în afara cadrului legal, cu scopul de a determina prin fals hotărâri judecătorești definitive prin care REȚEAUA se finanțează/spală fonduri obșinute ilicit. În curând. Primul episod, aici mai jos. Precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

“Episodul 1: Despre biciul Securității de la Sectia Speciala de Investigare a infracțiunilor din Justiție, procurorul Nicolae Marin. Sau Augustin Lazăr de școală nouă”

Dacă săptămâna trecută am vorbit și documentat despre doi magistrați de la Curtea de Apel București care nu dau doi bani pe lege (în cadrul emisiunii de la B1TV), astăzi vorbim despre Procurorul Șef Adjunct al Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin (ex-DNA, refugiat la SIIJ).

Pentru mine, Nicolae Marin este biciul securității de la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Ca jurnalist, am trei obligații pentru a dezvălui comportamentul infracțional al acestuia: în primul rând pentru mine, în al doilea rând, pentru familia mea și în al treilea rând pentru interesul general al societății. Indiferent că domnul Nicoale Marin, procuror șef adjunct al SIIJ va lucra dupa ce va fi exclus din magistratură la REBU, ROSAL sau la SRI, pentru motivele sus-menționate voi depune toate resursele astfel încât infracțiunile sale în calitate de magistrat șef să fie aduse în fața unei instanțe și sancționate conform legii.

Despre Nicolae Marin, procuror șef adjunct al SIIJ, publicul larg a auzit abia week-endul acesta, când a ținut să informeze presa ,,pe surse” că el ar fi depus plângere penală împotriva Liviei Stanciu și Cristinei Tarcea, foste președinte al ICCJ pentru modul în are au girat formarea completurilor de 5 judecători de la ICCJ. În opinia mea și având în vedere argumentele care urmează, informația scursă pe surse de Nicolae Marin  este o mișcare contrainformativă a fostului procuror DNA (instituție aflată la acel moment sub protocol cu SRI), fie pentru a își asuma în mod ticălos alte plângeri care există la SIIJ, anterioare, și pe care le-a ignorat, plângeri împotriva doamnei Tarcea, fie pentru a mușamaliza prin modul în care instrumentează cazul faptul că doamnele Stanciu și Tarcea nu au fost decât niște soldați ascultători ca ,,responsabili de securitate” ai SRI, care au transformat ICCJ în Curtea LOR supremă de Justiție. A unor lichele și oameni fără căpătăi din SRI.

Prin urmare, opinez că Nicolae Marin, procuror șef adjunct al SIIJ a vrut, prin ieșirea de duminica aceasta, să bage spaima în judecători atunci când a scurs informația că urmește penale cele mai recente două șefe al ICCJ. Astfel, Nicoale Marin s-a impersonat într-un ,,bici” și vom vedea mai depare în articol, al cui.

Concomitent cu impersonarea într-un justițiar  Nicolae Marin făcea propriile infracțiuni la SIIJ, în calitate de ,,Procuror Șef Adjunct” al SIIJ. Infracțiuni în favoarea infiltratului securității din înschisoarea  Aiud, turnătorul Gheorghe Mușat (Miron), cel care recrutat fiind de Securitate pentru a înrăutăți situația juridică a deținuților politici în tandem cu Augustin Lazăr, îi turna exemplar și chiar dinainte de a semna angajament de turnător cu Securitatea pe disidentul anti-comunist, Iulius Filip și pe alții. Despre asta am scris aici.

La concret:

În data de 19 septembrie 2019, la solicitarea din 9 septembrie 2019 a unei instanțe civile a Tribunalului Municipiului București, solicitare indusă de susținerea minicinoasă a unui avocat din subordinea fostului turnător Gheorghe Mușat, procurorul șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, folosindu-și funcția, legaliza în fals, sub semnătura proprie, ca urmare a unei solicitări a instanței de judecată. Avocatul lui Mușat a ,,transmis” instanței civile că nu poate prezenta un contract de asistență juridică în original pe motiv că se află la dosarul penal 1003/P/2016 (SIIJ), instanța civilă îmbrățișând butagoria acestuia și a  solicitat ,,orignalul” de la SIIJ – dosarul 1003/P/2016. Legea prevede fără niciun fel de dubiu că, copiile după copii nu au niciun fel de putere doveditoare (text de lege obligatoriu a fi cunoscut de către un judecător sau un procuror care exercită funcție).

Achiesând la solicitarea avocatului și Inducând la rândul lui ,,în eroare” instanța de judecată, procurorul șef adjunct Nicolae Marin transmite către  instanța civilă, prin fals și uz de fals, în data de 19 septembrie 2019,  o legalizare a unei copii cu următorul text:  ,,originalul se află la dosarul penal 1003/P/2016” și  transmite copie după ,,originalul” aflat la acel dosar. Modul în care a fost confecționată ,,copia după original” este deasemenea grăitor. Dar iată adresa prin care procurorul șef Nicolae Marin, minte instanța civilă:

În data de 25 septembrie 2019, când ia la cunoștință de acestă adresă, la termen, petentul învederează instanța civilă că este o susținere mincinoasă asumată sub semnătură de către procurorul șef adjunct Marin, menită să inducă în eroare instanța de judecată și solicită respectuos ca instanța civilă să facă o nouă cerere, întrucât în mod clar originalul nu se află la acel dosar, lucru de care și partea adeversă (mincinoasă din start) are știință.

Instanța civilă dă cuvântul părții adverse, care susține din nou, minicinos, că originalul se află la acel dosar penal. Instanța civilă achiesează la rezoluția infracțională a avocatului minicinos și procurorului șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, subliniază pe adresa lui Marin că ,,originalul se află la dosarul penal 1003/P/2016” și respinge, având reprezentarea faptelor, o nouă cerere către SIIJ.

Subliniez că documentul avea o forță probantă extraordinară și obligatorie în ceea ce privește o sumă de elemente infracționale de-a lungul acestui proces civil care durează de 3 ani, incluzând o recuzare, o respingere a recuzarii, o admitere a recursului împotriva încheierii de respingere a recuzării și până la acest stadiu de REJUDECARE. Un calvar de 3 ani.

Instanța rămâne îm pronunțare pe baza falsului semnat de către procurorul șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin.

În data de 3 octombrie 2019, petentul face plângere penală la SIIJ, împotriva procurorului șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, pentru 3 infracțiuni. Vedeți mai jos extras din plângere:

În data de 4 octombrie 2019, după ce află de la subalterni/colegi că urmează să înceapă urmărirea penală împtoriva sa pentru 3 infracțiuni (conform plângerii depuse în ziua precedentă, 3 octombrie 2019), procurorul Marin face acte de mușamalizare a faptelor sale penală și emite o nouă adresă către instanța civilă a Tribunalului București, în care, de facto, admite cele 3 infracțiuni, spunând că ,,din eroarea grefierului” a fost înștiințată instanța că ,,originalul se află la dosarul 1003/P/2016” și că, în realitate, originalul NU SE AFLĂ LA ACEL DOSAR ȘI NICI NU S-A AFLAT VREODATĂ, conform adresei din 4 octombrie 2019:

Folosindu-și funcția, după ce a aflat de plângerea penală, domnul Marin a încercat să mușamalizeze cazul, dând vina pe grefieră (ca Augustin Lazăr în cazul atașării hotărârii de clasare pentru Iohannis). Vinovăția grefierei va fi stabilită de către instanță, dar întrucât în esență, grefiera s-a ocupat cel mult de xeroxarea documentului care avea TOATE ELEMENTELE de identificare  – ca este o copie, și nu originalul, relevând și ticăloșia mimării cercetării penale din respectivul dosar penal unde nu a fost NICIODATĂ administrat originalul documentului incriminat. Și  dacă grefiera este de vină, domnul Marin, care în calitate de procuror șef adjunct SIIJ a încercat mușamalizarea plângerii penale asupra propriei persoane, ce măsuri a luat împotriva grefierei? Totuși, legalizarea este responsabilitatea procurorului și nu a grefierei care este personal administrativ.

În episodul II al acestei investigații, care va trata pe larg și va documenta rețeaua de curieri care fac legătura între ofițeri legendați și magistrații colaboratori, aceia care intră în sediii de parchete și ridică/depun/înlocuiesc acte la dosare penale, în afara cadrului legal, cu scopul de a determina prin fals hotărâri judecătorești definitive prin care REȚEAUA se finanțează/spală fonduri obșinute ilicit. În curând.

În acest prim episod documentez  circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități, preluați la SRI (aspect dovedit de faptul că perioada de la momentul condamnării/legendării lui Ghoerghe Mușat și până la desfințarea securității prin decret nu a fost transmisă de SRI către CNSAS), cu scopul de a oferi judecătorilor aparența de legalitate a unor hotărâri nelegale, favorabile judiciar REȚELEI, obținută prin certificări și legalizări precum cele documentate în acest aici.

Ce l-a determinat pe ditamai procurorul șef adjunct al SIIJ, care urmărește penal președinți ICCJ, să comită falsuri în favoarea turnătorului MIron de la Aiud (Gheorghe Mușat) de pe vremea când ,,statul de drept” era reprezentat la Aiud de Augustin Lazăr, ajuns procuror general al unui stat membru NATO?

Să îți fie rușine Nicolae Marin că te-ai pus platoșă de vreme rea unor ofițeri ai securității legendați ca turnători la Aiud în condițiile în care acei magistrați infiltrați de securitate au fost criminalii cu trese pe umeri care astăzi se hrănesc din pensiile de serviciu plătite cu sângele acelor oameni.

Chestionat cu aceste aspecte, petentul declară cpentru soviani.com următoarele: ,,Nicolae Marin, rară specie de ticăloșie ai reușit să faci în numai 15 zile. Repet, fie că vei lucra la REBU, Romsys, sau la ORNISS după ce vei fi exclus din magistratură, eu voi continua să aduc la cunoștința opiniei publice, onest și de îndată, acele fapte și elemente care devoalează anumite elemente vopsite ce țin de vremuri trecute și care se insiunează în societatea noastră și încearcă, prin alde Marin, să scape de răspunderea legală și morală a faptelor lor.”.

Cu privire la petent, identitatea va fi dezvăluită în episoadele următoare, care cel mai probabil a fost deja  intuită de către cititori din documentele prezentate. (Cerasela N.).

 

Facebook Comments

Eveniment

Ceea ce a facut precedentul guvern, ca derapaj, baietii noi si „onesti” sublimeaza: amplifica derapajul

Publicat

pe

De

Dacă ,,omul de rând” al lui Iohannis este cel care joacă golf miercurea la Clubul Diplomaților sau cel care nu reușește să justifice cum trăiește, cu familia lui, cu 3000 de lei pe lună, da, în acest caz Iohannis are dreptate: pentru ,,omul lui de rând”, impactul deciziei S&P nu va fi măsurabil, întrucât omul LUI de rând nu plătește golful sau pe cei care îi cară crosele, costurile fiind acoperite de la buget. #rating. Am detaliat, mai jos precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

,Pentru omul de rând, impactul revizuirii S&P nu va fi măsurabil”. Iohannis când dă testul PISA?
Sau despre ,,omul de rând” al lui Iohannis în comparație cu ,,omul LUI de rând”. Tare sunt curios ce înțelege domnul Klaus Iohannis prin ,,omul de rând”. Pentru că din declarația lui de după reducerea perspectivei de rating suveran al României, de la ,,stabilă” la ,,negativă” de către cea mai mare agenție de rating din lume – S&P îmi apare ca o necesitate ca domnul Klaus Iohannis să dea, până de Crăciun, testele PISA.
Dacă ,,omul de rând” al lui Iohannis este cel care joacă golf miercurea la Clubul Diplomaților sau cel care nu reușește să justifice cum trăiește, cu familia lui, cu 3000 de lei pe lună, da, în acest caz Iohannis are dreptate: pentru ,,omul lui de rând”, impactul deciziei S&P nu va fi măsurabil, întrucât omul LUI de rând nu plătește golful sau pe cei care îi cară crosele, costurile fiind acoperite de la buget.
Pentru că omul de rând începe deja să plătească prețul retrogradării dispuse CORECT, dar pentru motive expriamte ERONAT, de către S&P. Dobânda ROBOR a urcat astăzi la cel mai înalt nivel din luna septembrie (ROBOR la 3 luni este de 3,09% și va mai urca în continuare). Doar în ultimele 10 zile, ROBOR la trei luni s-a majorat de la 2,99% la 3,09%, cu 0,1 puncte procentuale (ceea ce înseamnă o majorare a costurilor cu dobânzile, în numai 2 săptămâni, cu aproape 3,5%). Majorare pe care o simte omul de rând, dar pe care nu o simte OMUL LUI DE RÂND. Asta mușcă din venitul disponibil al omului de rând, are un impact măsurabil și nu are niciun impact asupra omului LUI de rând, cel care joacă golf pe bani publici sau cel care nu își poate justifica traiul de zi cu zi. Oamenii LUI de rând.
Nu este însă prima oară când Iohannis se exprimă prost. Dacă ar fi spus că omului de rând nu îi pasă de retrogradarea S&P, poate ar fi avut dreptate. Dar Iohannis minte categoric spunând că impactul modificării perspectivei de risc (înrăutățire) nu este măsurabil pentru omul de rând. Este chiar foarte măsurabil. Modificarea dobânzilor din piața monetară este o primă măsură.
Așa cum și costurile crizei sunt măsurabile sau costurile subordonării politice ale BNR în apărarea nivelului de curs de 4,8 lei până la turul II al prezidențialelor, ca să se realeagă Iohannis. Peste un miliard de Euro a risipit BNR în luna noiembrie din rezerva valutară, ca să îi sufle în spate (respectiv în ceafă), candidatului Iohannis.
Dar proababil că Iohannis a primit o informare de la SRI și s-a considerat informat și anume că omul de rând nu este impactat măsurabil de decizia S&P.
Altceva, în afară de faptul că decizia S&P are un impact măsurabil asupra omului de rând este la fel de important. Am detaliat ieri pentru psnews, și reiau aici comentariul și anume:
Motivul real al reducerii perspectivei de rating este ca economia a fost gestionata prost de vechiul guvern si este gestionata si mai prost de actualul guvern.
Reducerea perspectivei de rating a Romaniei de catre cea mai importanta agentie globala, S&P, de la stabil la negativ (si la doar un pas de retrogradarea la categoria JUNK – respectiv – recomandat pentru investitii cu grad ridicat de risc), este o decizie corecta din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice, dar care subliniaza proasta gestionare a finantelor publice din prezent, nu din trecut. In evaluare, S&P face atat erori de judecata cat si aprecieri politice eronate, insa asta conteaza mai putin pentru ca important este nu cum ajunge S&P la concluzii ci concluzia la care ajunge, iar concluzia este una corecta: cei care vor investi in Romania vor solicita dobdanzi mai mari, intrucat perspectiva de risc s-a majorat si pe buna dreptate. Ca sa sumarizez, este o decizie corecta, dar din motive diferite decat cele invocate public de S&P.
In privnita gestionarii relatiei cu S&P guvernul actual da dovada de o lasitate infioratoare: parca si-au dorit aceasta retrogradare, parca au vrut-o cu tot dinadinsul pentru a da vina pe greaua mosternire si relevant pentru acest lucru este ca actualul guvern a reusit sa determine analistul S&P sa insereze chiar de la inceput o fraza politica, care nu isi avea locul si oricum este fara sens.
Fraza la care ma refer, plina de politica si subtire din punct de vedere economic este urmatoarea: ,,deviatiile de cheltuieli mari facute de guvernul precedent au fortat actualii lideri sa revizuiasca in sus tintele de deficit pentru 2019 si 2020, fata de incetinirea economiei. Majorarile de salarii si pensii vor contribui la largirea deficitului de cont curent in 2020, deja substantial. Presupunem ca vor incepe masuri de consolidare fiscala anul urmator, dar structura rigida a bugetului si mediul politic volatil aduc riscuri pentru acest scenariu”.
In primul rand ca nu e vorba despre deviatii de cheltuieli ale ,,precedentului guvern” ci ale precedentilor lideri, care in esenta, sunt aceiasi. Guvernul a pus in practica politica decisa de parlament, iar parlamentul nu s-a schimbat. Majorarile de salarii si pensii au trecut fara nicio problema de Presedintele Romaniei, care mai mult, a castigat alegerile prezidentiale cu promisiunea sa si a noului guvern ca vor continua majorarile de salarii si pensii, conform calendarului. Deci ceea ce a facut precedentul guvern, ca derapaj, baietii noi si onesti sublimeaza: amplifica derapajul.
Iată și promisiunea lui Iohannis cu care a câștigat alegerile și care a stat la baza deciziei de înrăutățire a perspectivei de rating:

Revizuirea deficitului bugetar in sus este pusa de analistii S&P pe seama incetinirii economiei (ceea ce se intampla oricum) dar, aici este partea a doua politica – vechiul guvern poate sa sustina, neconvingator, ca deficitul lui ar fi fost mai mic, ba poate chiar ar fi reusit sa raporteze un deficit mai mic de 4,4%. Tineti minte ca la anuntul rectificarii, prima tinta de deficit a noului guvern era de 4%, iar acum este deja 4%. Or, noul deficit reflecta in esenta politica NOULUI GUVERN, si nu mai reflecta pe a vechiului. Cum poate demonstra S&P ca deficitul nu ar fi fost, spre exemplu, 3,5% in 2019 daca ramanea vechiul guvern?
În al treilea rand: cum poate sa creada S&P ca va fi redus deficitul bugetar de la 4,4% in 2019 pana la 3,6% in 2020, de noul guvern, asa cum si-a asumat? Raspunsul este simplu: NU CREDE. Si are si motive sa nu creada: deja noua majoritate ia masuri pentru adancirea deficitului (parerea mea este ca va fi dublu fata de cel estimat in 2020, de 3,6%, respectiv aproape 7%).
Si eu, si S&P stim ca masura eliminarii supra-accizei si cea anuntata a abrogarii taxei bancare, pe telecomunicatii etc (din OUG 114) sunt de natura SA MAJOREZE deficitul, nu sa il scada. Acesta motivul real al reducerii perspectivei de rating. economia a fost gestionata prost de vechiul guvern si este gestionata si mai prost de actualul guvern. S&P retrogradeaza economia pentru ce face actualul guvern (care nu face nimic bun) nu pentru ce a facut vechiul guvern (care a facut multe lucruri proaste).
Si inca ceva: daca guvernul asta nou ar fi avut ceva minte, l-ar fi recuzat pe analistul S&P. va reamintesc, ca in martie, acelasi analist a avut motive solide sa retrogradeze perspectiva, dar guvernul de atunci, nu cu mult mai inteligent, dar mai atent, a facut apel la decizia analistului Si a castigat acest apel, prin urmare, perspectiva de rating ramanand nemodificata pana azi, cand reflecta rezultate si promisiunile actualului guvern. Era un motiv suficient de recuzare a analistului, doar ca actualul guvern, iresponsabil, nu si-a dorit recuzarea analistului (care in esenta ajunge la o concluzie corecta, la fel cum ajungea si in martie 2019) dar de data asta vine si cu comentarii politice).
In orice caz, dupa admiterea apelului din martie 2019, cand analistul si-a inghitit dorinta de modificare a perspectivei, este foarte clar ca judecata sa a fost intunecata iar intunecarea judecarii a fost chiar alimentata politic de actualul guvern, subliniez, chiar daca ajunge la o concluzie corecta, dar pentru motive diferite, pe care analistul nu le spune in clar: actualul guvern gestioneaza si mai prost econonomia Romaniei fata de guvernele anterioare, care au gestionat-o TOT prost. (Cerasela N.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Prostia si aroganta unora dintre sefi din Institutiile publice

Publicat

pe

De

Un deces in tara inseamna munti de ingrijorari pentru apartinatori, fiindca inmormantarea este o ceremonie importanta, care se divide in multe activitati.

Persoane pricepute, curajoase si cu suflet trebuie sa il pregateasca atent pe decedat, cumparaturile necesita multa alergatura, fiindca nu se gasesc toate produsele in aceleasi magazine si familia incearca sa gaseasca si un pret bun, mai ales ca lista cheltuielilor este lunga.

Cel mai rau este cand romanii au nevoie de repatrieri si incearca sa faca totul singuri.

Din start incercarea de a nu incredinta repatrierea celei mai bune firme de servicii funerare este sortita esecului. Apartinatorii neinformati pot face un drum pana in Italia sau Spania degeaba, iar cand solicita actele necesare transportului funerar si inmormantarii li se va raspunde ca acestea nu se elibereaza decat firmelor de servicii funerare, care sunt capabile sa organizeze de la inceput pana la sfarsit o repatriere legala.

Daca vei fi pus in acesta situatie ti se va parea nedrept, dar daca ai cititi inainte informatiile de pe site-urile bine structurate ale firmelor de servicii funerare de top, vei vedea ca nu ai putea niciodata sa organizezi o repatriere, fiindca:

-ti-ar fi greu sa organizezi pregatirea trupului neinsufletit intr-o tara straina a carei limba nu o intelegi.  Nu este mai bine sa semnezi un contract din tara si sa nu pleci de-acasa, ci sa astepti sa faca salariatii firmei totul?

-nu ai de unde lua cele doua sicrie, unul din zinc si celalalt din lemn masiv. Problema sicrielor este serioasa si fara ele nu se admite intoarcerea decedatului in tara sa natala. Acest sistem de transport securizeaza  trupul neinsufletit zile intregi in timpul calatoriei de  mii de kilometri.

-este obligatorie injectia de conservare cu substante sigure care prelungeste efectul imbalsamarii fara probleme cu cel putin 10 zile.

-transportul se face cu masini funerare speciale, autorizate sa faca acest tip de transport in mod egal. Prevazute cu frig la interior, temperaturile scazute se activeaza , cand motorul porneste.

In ceea ce priveste pretul, sa fii linisitit, fiindca orice repatriere incepe de la 990 de euro, cu toate ca include si imbracamintea, incaltamintea, sicriele, crucea inscriptionata, pregatirea actelor si a trupului neinsufletit, dar si aducerea in tara cu masinile funerare autorizate.

Consultanta este gratuita si non-stop. Repatrierile organizate de firmele de pompe funebre decurg perfect, fiindca sunt singurele legale. Cu o asigurare de viata, pretul repatrierii poate fi zero, iar familia primeste inapoi si ce a ramas din suma prevazuta in contract si cheltuielile funerare.

Personalul priceput este empatic , prin urmare costurile nu sunt mari, iar serviciile sunt de calitate premium.

Sper ca acest articol te-a ajutat sa intelegi ca oricat de descurcaret ai fi, o repatriere legala si urgenta se face de o echipa bine organizata care are la indemana si echipamentele si obiectele necesare, iar multe dintre acestea nu se gasesc decat in stocul firmelor de servicii funerare.

Legislatia trebuie respectata in totalitatea, cu atat mai mult cu cat discutam de repatrieri.

Decesul unei persoane dragi apasa greu pe umerii tai, dar cea mai mare parte din sarcina este preluata de firmele de pompe funebre. Tu ai de gestionat pierderea.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Dobre terminat! Volo’, fostul si viitorul primar, achitat in mizeria de dosar fabricat de licheaua si zdeanta de procuror Negulescu Mircea

Publicat

pe

De

Nu e nimic nou sub soarele României. De când am început să percep ce se întâmplă în jurul meu (percepţie arbitrară, cu rezervele de rigoare) m-a izbit imoralitatea şi, în special, lenea, hoţia şi minciuna (nu neapărat în aceată ordine). Şi indiferent cât am fi de ipocriţi trebuie să recunoaştem că cele trei „calităţi” – imputate, ca şi „argument” al nediscriminării rasiale până şi în procesul „Memorandiştilor” -, au devenit un „brand” de ţară. Un „brand” ce ne situează nu numai la periferia Europei şi a lumii civilizate, ci şi la periferia existenţei ca naţiune, pentru că, presistând, ne fetişizăm, ne dezintegrăm moral şi, implicit, naţional.
Dacă până la Guvernul Năstase – care a instituţionalizat şi generalizat la scară naţională corupţia, generând mecanismul şi sistemul care funcţionează şi astăzi -, exista un oarecare relativ echilibru între moralitate şi imoralitate în politică (şi, în special, în administraţia generată de politică), în prezent „acest stil” a devenit universal şi s-a impus definitiv, fără a avea vreun contracandidat cotat cu vreo şansă în tentativa de a-l înlocui. Plecând de la principiul că „excepţiile întăresc regula” s-a ajuns până acolo încât tot ce generează politica (şi, din păcate, influenţează absolut tot ce funcţionează în România) este contaminat iremediabil. Practic, clasa politică românească a înfiinţat un stat ce funcţionează paralel cu cel teoretic, democratic şi legal, mecanismele oficiale de funcţionare a societăţii devenind pur formale.
Şpaga şi traficul de influenţă, la toate nivelele, sunt instrumentele exclusive ale funcţionarii societăţii şi „principiile” de baza, iar cine stăpâneşte cel mai bine aceste „principii”, are garantat „succesul” social, atât în administraţia publică cât şi în economia privată. Pentru politician, demnitar sau funcţionarul administrativ, minciuna şi hoţia sunt instrumente de baza ale „bagajului” profesional, lipsa acestora blocând orice ascensiune şi orice realizare în plan material. Iar când în spatele oricărui succes profesional se află astfel de calităţi (minciună şi hoţie) promovate şi întreţinute prin şpagă şi trafic de influenţă, să ne mai mirăm că acestea au generat transformări profunde, de fond, iremediabile şi asupra carectarului moral şi al conştiinţei întregii societăţi, chiar şi a celor din domeniul privat ? Metamorfozaţi de lene, hoţie şi minciună, se fac eforturi profunde pentru dedublarea presonajului creat de monstruozitatea trăsăturilor fundamentale imorale, exersându-se arta ipocriziei până la autoconfuzie. Creată, formată şi întreţinută de hoţie şi minciună, promovând şpaga şi traficul de influenţă până la perfecţiune, clasa politică, demnitarii şi administraţia publică mimează că luptă împotriva corupţiei (abuzul în serviciu contra şpagă şi a traficului de influenţă contra şpagă), pozând în „arhangheli” trimişi din afara sistemului să lupte cu sistemul. Or, când sistemul şpăgilor şi traficului de influenţă i-a creat, cine poate fi atât de naiv să creadă că politicianul sau demnitarul este dispus să se autoextermine ca produs al corupţiei ? E ca şi cum Dracul ar predica în biserica despre necesitatea întoarcerii la Dumnezeu şi la credinţa în bine!
Din nenorocire, nu Năstase, Mureşan, Remeş, Patriciu, Ioan Niculae, Copos, Sereş, Voiculescu, Fenechiu, Şova, Vâlcov, Udrea, Bâgiu, Duicu, Ponta, Vanghelie, Băsescu, Mazăre, Constantinescu, Oprişan, Gabriel Sandu, Ştefan, Blaga, Ruşanu, Chiţoiu, Dragnea, Bojin, Nagy, Pantiş, Mitrea, Dobriţoiu, Silaghi, Severin, Andronescu, Botiş, Căncescu, Mischie, Voicu, Chiuariu, Hrebenciuc, Conţac, Ţurcanu, Stavarache, Sechelariu, Apostu, Solomon, Ridzi, Fuia, David, Dragnea şi mulţi alţii (lista este atât de lungă că ar necesită câteva pagini) au inventat lenea, hoţia şi minciuna şi nici şpaga sau traficul de influenţă în România şi, din păcate, acestea nu dispar o dată cu eliminarea lor din politică. Sistemul bazat pe aceste „criterii” a existat dintotdeauna, ca alternativă la cel normal şi ţine de evoluţia societăţii şi a conştiinţei naţionale la un moment dat. Ei doar, profitând de degrigolada morală lăsată moştenire de comunişti şi de lipsa unei influenţe reale a lumii civilizate, l-au reactivat şi utilizat, perfecţionându-l şi aducându-l în starea de astăzi, adică general aplicabil în toate domeniile de activitate socială din România.
Chiar dacă pare o utopie, sistemul actual, având la bază lenea, hoţia, miciuna, şpaga şi traficul de influenţă, îşi are originea, contrar logicii, în Piaţa Universităţii. Palma dată atunci democraţiei şi speranţelor a fost certificatul de naştere al neo-ciocoismului românesc şi al resemnării celor care mai credeau în democraţie, iar resemnarea a fost speculată imediat de oportuniştii imorali care aşteptau momentul. În spatele minerilor au stat şi s-au strecurat impostorii care au acaparat puterea, au menţinut-o şi continuă s-o menţină şi cei care au creat sistemul bazat pe lene, hoţie şi minciună, şpagă şi trafic de influenţă. Acest sistem s-a dezvoltat doar într-un singur sens şi cu un singur scop: acapararea puterii şi sustragerea banului public şi averii publice. Nu există un alt scop, în rest fiind minciună.
Asistând la ce se petrece în prezent şi ţinând cont de conştiinţa morală socială, mi-e greu să cred că, brusc, SRI şi DNA s-au trezit din letargia ultimilor 29 de ani respectiv 16 ani, în care „vegetau” şi îşi propun să contreze sistemul existent, în totalitatea lui. N-are nici o logică, pentru că şi SRI şi DNA, chiar dacă pozează un alt profil decât cel real, cu mici excepţii, fac parte din masa generală a efectelor celor care au promovat sistemul şpăgilor şi traficului de influenţă ca şi criterii de baza ale ascensiunii profesionale şi materiale în societatea românească (fiecare demnitar, funcţionar public, procuror sau judecător, ce a ocupat sau ocupă o funcţie, direct sau indirect, a apelat la imoralitatea deciziei politice sau a unor grupuri de interese). Parafrazând faptul că „omul este făcut din carne şi oase”, în România, funcţionarul public, în general, direct sau indirect, este generat de şpagă şi trafic de influenţă. Or, pornind de la această „certitudine” (nu ipoteză), mi-e greu să cred că există mici „enclave” care au „deviat” de la regulă şi care s-au aotoepurat moral prin „botezul” autoconştientizării, fiind capabile de „independenţă” morală decizională.
Deşi, aparent infirmând regula, SRI şi DNA au „scăpat” în „ring” şi chipurile au impartir scatoalce la toţi adversarii, fără discriminare, mă tem că nu-i chiar aşa. Cum n-am auzit de „transferuri” de „nemţi” nici la SRI nici la DNA şi nici de selecţii perfecte, în care să primeze exclusiv criteriile profesionale şi morale, ci, mai degrabă, de „recrutări” pe principii „neaoşe” generate de moştenirea genetică şi de servilism necondiţionat faţă de „stăpânii” care decid ascensiunea profesională, selectivismul „săltării” hoţilor, pe criterii curat arbitrare (în care valoarea sumelor sustrase reprezintă o chestiune complementară) naşte o întrebare firească: Cine, de ce şi cui îi face „pârtie” în prezent ?
Când o „salţi” ca „gestionar de fapt” şi ocoleşti „gestionarii de drept”, tratându-i cu „mănuşi” deşi fără semnătura lor banii publici nu s-ar fi „evaporat”, e clar că s-a introdus în ecuaţie şi „subiectivismul” promovaţilor pe criterii „neaoşe” situaţi (fortuit sau benevol ?) într-o anume tabăra (chiar şi din punct de vedere moral, tot subiectivă).
Dincolo de exemple concrete, ce e clar şi incontestabil – mai ales după dezvăluirile, în cascadă, din ultima perioadă -, este că şpaga, traficul de influenţă şi frauda fiscală sunt atât de prezente în toate domeniile vieţii sociale în România, încât pot fi asemuite cu o tumoare uriaşă, ce a cuprins tot corpul. Şi, deşi aparent, Vanghelie, Voiculescu, Fenechiu, Şova, Vâlcov, Ruşanu, etc., etc., etc., par cazuri speciale ale corupţiei sistemului, în realitate ele nu sunt decât banale părţi dintr-o uriaşă caracatiţă, care-şi continuă hegemonia chiar dacă şi-a pierdut mici segmente din tentaculele cu care opera. Arestând, în acest ritm, chiar 10% din corupţii României (mai mult, în condiţiile actuale, este imposibil fizic, pentru că numărul corupţilor şi a celor care prăduie banul public este uriaş în comparaţie cu capacitatea de reacţie a SRI şi DNA), problema de fond a corupţiei va rămâne, în continuare, nerezolvată. Când paznicul averii publice este profund corupt şi când Parlamentul – cel care ar trebui să „securizeze perimetrul” să nu se poată fura -, se face că nu înţelege fenomenul şi cum funcţionează sistemul de „sifonare” a banilor publici, societatea românească nu va putea fi beneficiara unei transformări profunde ci va continuă să fie prizoniera sistemului imposturii, bazat pe lene, hoţie, minciună, şpagă şi trafic de influenţă, creat de Piaţa Universităţii şi toleranţă societăţii, în care hoţii nu sunt stârpiţi ci se schimbă.
În formula actuală de administrare a banului public, în care ordonatorul de credite nu are nici o răspundere cu privire la destinaţia sau eficienţa cheltuirii banului public, faptul că SRI şi DNA depistează 1-2% din cazurile în care funcţionează para-ndărătul şi din acestea recuperează, în medie, 10% din prejudiciu, nu e un motiv de mândrie ci de îngrijorare. Iar dacă în acelaşi procent (ba chiar mai mic) se recuperează de către ANAF şi fraudele fiscale (ce depăşesc 100 miliarde lei anual, despre care SRI si DNA nu se arată prea îngrijorate deşi reprezintă, cu adevarat, cea mai mare ameninţare la securitatea financiară a României) mi-e teamă că cea la ce asistăm seamănă mai degrabă a rafuială între găştile de crimă organizată, care vor să se elimine fizic, folosindu-se, fiecare – în funcţie de „investiţiile” făcute în numirile de funcţionari -, de instituţiile de forţă ale statului, fără a se urmări, în subsidiar şi schimbarea mecanismelor de fraudare a banului public. Oricât s-ar strădui SRI şi DNA, dacă Parlamentul nu va înţelege (şi nu înţelege, demonstrând asta prin respingerea iniţiativei înfiinţării comisiei parlamentare de anchetă privind utilizarea Fondului de rezervă al Guvernului în 2013 şi 2014) că legislaţia privind atribuirea şi utilizarea fondurilor publice trebuie adaptată cerinţelor actuale, iar activitatea ANAF să fie analizată în funcţie de procentul de recuperare al impozitelor şi taxelor sustrase, adaptând şi în acest sens legislaţia la condiţiile existente, impactul arestărilor de genul Vanghelie, Şova sau Vâlcov, asupra volumului fraudelor din bani publici sau taxelor şi impozitelor bugetare, vor fi nesemnificative şi nu vor contribui la reducerea furturilor din bani publici şi nici a fraudelor fiscale. Pentru că dacă nu se schimbă, prin lege, mecanismele de atribuire a fondurilor publice şi de colectare a taxelor şi impozitelor (în special a TVA), adică cauza care generează lenea, hoţia, minciuna, şpaga şi traficul de influenţă, oricât s-ar strădui SRI şi DNA, fenomenul nu va fi redus.
Pe de altă parte, lipsa de reacţie a SRI şi DNA, care, aşa cum se impune, nu reclamă favorizarea crimei organizate de către guverne sau Parlament prin menţinerea actualei legislaţii , naşte o altă întrebare pertinentă: Oare vor DNA şi SRI, cu adevărat, reducerea corupţiei şi fraudei fiscale (care întreţine şi generează corupţia) în România ? Nu cumva se complac, acceptând şi menţinând situaţia, pentru că „se mişcă precum peştele în apă”, fără concurenţă, într-un astfel de mediu în care „pescuiesc” oricând şi oricât, selectiv, în funcţie de „pofte” şi „dirijează” astfel politicul şi administrativul ? (Ec Adrian Radu).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment5 ore inainte

Ceea ce a facut precedentul guvern, ca derapaj, baietii noi si „onesti” sublimeaza: amplifica derapajul

Dacă ,,omul de rând” al lui Iohannis este cel care joacă golf miercurea la Clubul Diplomaților sau cel care nu...

EvenimentO zi inainte

Prostia si aroganta unora dintre sefi din Institutiile publice

Un deces in tara inseamna munti de ingrijorari pentru apartinatori, fiindca inmormantarea este o ceremonie importanta, care se divide in...

Eveniment2 zile inainte

Dobre terminat! Volo’, fostul si viitorul primar, achitat in mizeria de dosar fabricat de licheaua si zdeanta de procuror Negulescu Mircea

Nu e nimic nou sub soarele României. De când am început să percep ce se întâmplă în jurul meu (percepţie...

Eveniment3 zile inainte

„Au trecut totusi 135 de ani de la Farfuridi si Catavencu, si totusi, doamna Turcan, domnu’ Orban, ne aratati si noua de ce sunteti diferiti?”

Gata. M-am lamurit. Este a 35-a zi a guvernului de restauratie si am inteles, fara sa pot accepta, ca in...

Eveniment4 zile inainte

OPINIE/Suntem slugile hoților ce controlează societatea!!!

Analiza efectelor ne ocupă majoritatea timpului în care am putea acumula experiență reală, cultură și civilizație și am putea îndrepta...

Eveniment5 zile inainte

Alinso Group, a contribuit semnificativ ca judetul Prahova sa fie pe locul 4 în 2018 în ceea ce privește PIB-ul realizat (I)

(Preluare FLUX 24):Știrea de Iași face dezvăluiri explozive despre ministrul mediului Costel Alexe.DEZVĂLUIRILE DIN ȘTIREA DE IAȘI:International Marketing Research &...

Eveniment6 zile inainte

Un articol tipic „Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta de a se afla adevarul ci de a manipula

Un articol tipic ” Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta...

Eveniment7 zile inainte

IPJ Prahova sta pe butoi de pulbere/De la culoarea „rosie” (grena) la portocaliu – galben, cu „sageata”

Un articol tipic ” Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta...

EvenimentO săptămână inainte

Fostul şef al IPJ Prahova Viorel Dosaru si-a „cumparat de la bec” o banda dintr-o strada in Parcul Industrial Ploiesti/Fostii subalterni de la Politia Rutiera se fac ca au „orbul gainilor”

Directorul Parcului Industrial Ploieşti- Andrei Tudor – a decedat în somn, în urma unui infarct, acum cca doua saptamani de...

EvenimentO săptămână inainte

Biroul şi Directoratul de Informaţii al Comunităţii de Informaţii al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, alertate de mai multe ori în cazul ambasadorului SUA la UE, Gordon Sondland, şi mai mulţi oficiali români

Articolul care urmează nu este despre România stat de drept, acest articol este despre cum a evoluat învățământul din România,...

EvenimentO săptămână inainte

Doamna ministru al educatiei este REALA?

Procedura asumării răspunderii prin Parlament se aplică în mod excepțional. Este prevăzută prin Constituție, pentru că părinții Legii Fundamentale au...

Eveniment2 săptămâni inainte

Jocul politic în jurul valorii de 4,8 lei pentru un Euro a imputinat rezervele valutare cu peste un miliard de Euro

(Preluare Inpolitics): Ziua de 1 decembrie a fost, anul acesta, una mai specială: pe lîngă aniversarea Marii Uniri, a fost...

Eveniment2 săptămâni inainte

„Nu se poate spera ca cetățeni fără drepturi și ținuți în întunerec sufletesc și în mizerie socială să devie stâlpii siguri ai unui Stat modern”

Iuliu Maniu, 1 decembrie 1918: ”De aceea libertățile interne ale cetățenilor trebuie să crească în raport cu sforțările externe ale...

Eveniment2 săptămâni inainte

1 decembrie 1918. Unirea nefructificată a românilor

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin...

Eveniment2 săptămâni inainte

Vom sărbători, așadar, în curând, 30 de ani de la Lovitura de Stat și probabil morții Revoluției vor fi doar ”victime colaterale”

Reprezentanții Guvernului, lamentându-se pe marginea găurilor negre lăsate de PSD, noua administrație a tăiat în carne vie discret, dar temeinic,...

Știrile Săptămânii