Connect with us

Eveniment

Mister – de ce s-a opus UE imixtiunii serviciilor in Justitie? Si de ce s-a razgindit?

Publicat

pe

V-am promis in articolul precedent ca vom mai publica extrase din petitiile, sesizarile, plangerile etc. celor doi ofiteri SRI de la Prahova, executati ca au dezvaluit coruptia din SRI.

Col. MARIN CONSTANTIN (fost sef al DJI Prahova, ulterior sef al DJI Dambovita, in prezent pensionar de lux pe banii prostilor, care, desi ofiter de Securitate, a ocupat in ultimii ani functii de comanda), a fost sustinut ilegal in functie de conducere in SRI.

Justitia română este selectivă, abuzivă si demonstrativă: îi execută în pas de defilare pe diverşi oponenţi sau pe cei care mediatic susţin  alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din puşcărie le-ar fi fost confiscate averile. Sumele uriaşe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.

Prin fapte de coruptie si abuz in serviciu, col. SRI MARIN CONSTANTIN a dobandit partial illicit (in perioada de referinta 2001-2014), bunuri imobiliare si mobiliare, a beneficiat abuziv de lucrari de investitii si servicii (la care se adauga mobilele / utilitatile cu care sunt dotate aceste proprietati, inclusiv in / la imobilele parintilor si socrilor sai) si trei autoturisme noi marca „KIA”, toate in valoare de aproximativ 1 (un) milion euro, suma evaluata extrajudiciar de consultanti in domeniul real estate si, respectiv, rezultata pe baza preturilor de achizitie a bunurilor mobile, manoperei si tarifele serviciilor de pe pietele de profil.

Concret, acestea sunt:

  • apartament cu 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat (achizitionat de la SRI, instrainat in 2014);
  • vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure);
  • un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert” din Ploiesti, cu teren de 518 mp;
  • alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile;
  • 3 (trei) autoturisme noi marca „KIA”;
  • lucrari si servicii de modernizare / reabilitare ale vilei / curtii de la Breaza (achizitionata in 2007 cu imprumut de la subalternii col. PRUNA EUGEN – ulterior sanctionat disciplinar si eliberat din functia de sef sector si col. SIRBU DRAGOS FLORIN- ulterior promovat ca loctiitor al sau pentru informatii operatiuni, direct din functia neoperativa de sef de cadre) si ale imobilelor parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou, folosind abuziv autovehicule si cadre ale UM 0735 Ploiesti.

Nici conducerea SRI nu a dispus masuri obiective de verificare, si nici organul judiciar nu a cercetat sursele tuturor veniturilor menite să justifice cheltuielile cu dobândirea averii si stabilirea eventualei diferente nejustificate dintre veniturile legale si cheltuielile reale, efectiv facute, raportate la standardul sau de trai (pozitia socio-profesionala).

 Foarte grav, MARIN CONSTANTIN, ofiter SRI cu grad si functie superioare, colonel respectiv de general, comandant de unitate, si-a permis sa afiseze pe internet, in 26.08.2013, ora 07:01:29, cu nr. de telefon al SRI, urmatorul anunt de „samsar de terenuri si vile”: BREAZA – CASA LA COMANDA ! – PE 400 SAU 700 MP !. BREAZA – CONSTRUIM CASA LA COMANDA CLIENTULUI, PROIECT ALES DE CUMPARATOR, MATERIALE: CARAMIDA + LEMN SAU LEMN. SUPRAFATA CONSTRUITA 150 MP, AMPRENTA LA SOL 75 MP. PRETUL CASEI LA STADIUL FINISATA ESTE 89.000 EURO”.

In plangerea adresata Curtii Militare de Apel Bucuresti impotriva Ordonantei nr. 129/II-2/2014 din 15.12.2014 prin care i s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014 de clasare si disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 a DNA – Structura centrala, col. Gulianu Florin in referire, de fapt, la toate dosarele „trantite” de generalul magistrat Lupulescu Nicolae (sursa plagiatului lui Kovesi) si colonelul magistrat Văetiși Marian, respectiv cele cu nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit nr. 84/P/2014) si 109/P/2014 (la care s-a reunit nr. 125/P/2014) – , petentul a fost si putin profet si a avut si un curaj mai rar intalnit, „intrand la rupere”, avand in vedere ca „marele” general Coldea era inca „pe val” !!!

Va redam mai jos un extras din aceasta plangere, care a facut obiectul ds. nr. 25/81/2014 al instantei militare, cauza fiind solutionata cu… respingerea plangerii (ce, va asteptati la alt verdict!?!) de judecatorul de Camera preliminara, colonel magistrat Stancu Radu, prin sentinta din 15.04.2015 (exact in perioada in care generalul SRI Dumbrava isi tot facea de lucru pe la conducerea si judecatorii Curtii Militare de Apel).

Nota redactiei: Pentru ca deontologia jurnalistica ne obliga, trebuie sa spunem tot adevarul si sa facem mentiunea ca, intre timp, colonel magistrat Stancu Radu si-a revenit!! Miraculos! Probabil stia ca se pensioneaza si i   s-a mai indreptat putin coloana vertebrala, fiind satul de pozitia de „ghiocel”!!

Asadar, nu stim ce l-a apucat, dar, impreuna cu colonelul magistrat Udrea Constantin s-a remarcat prin acuzaţii potrivit cărora SRI s-a implicat în Justiție. Cei doi judecători au reclamat în trecut că toate plângerile împotriva generalilor SRI erau soluţionate la Curtea Militară de Apel București (CMAB) de către colegii lor, Cezarian Buga şi Gheorghe Manea. Noi si un site de ştiri am publicat şi o fotocopie a registrului de intrări de la CMAB, unde se putea observa că un anume Dumitru Dumbravă intrase în sediu. A fost vorba de generalul SRI Dumitru Dumbravă (trecut recent în rezervă), care s-a întâlnit cu magistratul militar Gheorghe Manea.

Pe 12 iulie 2018, cei doi magistrați, Stancu și Udrea, au dat o sentință definitivă prin care l-au achitat pe jandarmul plutonier major Marin Groza Cantemir de la Inspectoratul de Jandarmi Bihor. Acesta fusese trimis în judecată pentru luare de mită de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. În primă instanță, în noiembrie 2017, Tribunalul Militar Cluj Napoca îl condamnase pe jandarm la 3 ani de închisoare cu suspendare. În motivarea deciziei definitive de achitare, judecătorii militari Udrea și Stancu au arătat că au anulat probele împotriva jandarmului pe motiv că au fost strânse de Parchet cu SRI.

Deci, oamenii se mai si pocaiesc cu inaintarea in varsta!!! (Cerasela N.).

Iata fragmentul din plangere:

<<<< Este adevarat ca nu ma asteptam ca g-ral. lt. Coldea Florian sa fie tras la raspundere penala (cel putin nu acum, desi eu, personal, am convingerea ca sanctionarea acestui demnitar este ineluctabila in viitorul apropiat) si, pe de alta parte, cunoscand sistemul si modul sau de a functiona, am prevazut ca-l va proteja si sustine, in context, si pe col. Marin Constantin, pentru a nu „cadea” impreuna. Aceasta cu atat mai mult cu cat acuzatiile pe care eu i le aduc col. Marin Constantin pot sa apara ca fiind chiar derizorii comparativ cu cele formulate, de alte persoane avizate, in sarcina prim-adjunctului directorului SRI, asupra sa planand multiple banuieli legitime de frauda si delapidare a unor sume de vreo trei-patru ori mai mari decat in cazul subalternului sau.

In „PRĂDAREA ROMÂNIEI, cu subtitlul Cum pradă Traian Băsescu România. Crima organizată. Interesele externe”, carte a autorilor Victor Gaetan, scriitor româno-american şi Ciprian Nastasiu, fost procuror-şef adjunct al DIICOT, se descriu concret faptele si imprejurarile delapidarii unei sume de trei-patru milioane USD.

Prin mărturisirea făcută lui Victor Gaetan, Ciprian Nastasiu a fost primul oficial român implicat în criza ostaticilor, care a confirmat răscumpărarea ziariştilor din Irak, dar pune totodată într-o lumină proastă Celula de criză constituită la Cotroceni în cazul jurnaliştilor răpiţi. Nastasiu cunoaste si mărturiseşte că autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa preşedintelui Traian Băsescu (şef oficial al celulei de criză şi coordonator de facto al tutu­ror operaţiunilor de salvare), aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i aduce înapoi acasă pe jurnaliştii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Din toată suma de bani însă, conform fostului procuror sef adjunct al DIICOT, mâini iscusite ar fi extras aproximativ 4 milioane de dolari, astfel încât răpitorii ar fi trebuit să se mulţumească cu în jur de 9 mi­lioane de dolari.

„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de dolari, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumparare şi i-au împărţit între ele.”

Nu as dori sa exced rigorilor prezentei cai de atac impotriva Ordonantei din 15.12.2014 (prin care mi s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014), dar va asigur ca este utila si interesanta, pentru profilul moral al prim-adjunctului directorului SRI, si lectura DECLARAŢIEI POLITICE a senatorului Valer Marian din Circumscripţia electorală Satu Mare, facuta in sedinta Senatului Romaniei din 22.05.2013, cu titlul “Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”[1].

In alta ordine de idei, dar circumscris aceluiasi scop (de a va contextualiza cauza penala nr. 109/P/2014), va sensibilizez profesional cu informaţii apărute tot în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu[2], potrivit carora Laura Codruţa Kovesi era perfect şantajabilă din partea fostului şef al statului (pana pe 20.12.2014) şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de verificare informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care ulterior a fost si europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror sef al DNA, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Procuraturii locale Mediaş. In exercitarea funcţiei, a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei.

Se afirma in numeroase surse dechise ca, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este notorie obedienţa sefei DNA faţă de şefii serviciilor secrete, indeosebi fata de g-ral. lt. Coldea Florian, iar daca adaugam si „amanuntul” ca MARIN CONSTANTIN:

  • a fost lucrator al Securitatii, ofiter cu gradul de locotenent in perioada august 1987 – decembrie 1989, in cadrul Departamentului Securitatii Statului, Inspectoratul Judetean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judetului Prahova, ca absolvent al Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti, arma „Securitate” si ca
  • este suspect ca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova, cu loc de munca conspirat / acoperit in cadrul Oficiului special PTTR Gara de Sud – Mesagerie Ploiesti, ar trebui sa aveti o imagine clara si reala asupra asa-zisei „legalitati si temeinicii” a solutiei de clasare dispusa in nr. 109/P/2014 (similar si in ds. nr. 83/P/2014)… >>>>

Nota redactiei: In urma verificarilor cerute de Gulianu si Florea (si nu de SRI, asa cum institutia este obligata de OUG nr. 24/2008 aprobata cu completari si modificari prin Legea nr. 293/2008), in lucrarea cu nr. P 2551/14, CNSAS a stabilit, in sfarsit, pe 22.08.2017, ca MARIN CONSTANTIN a fost lucrator al Securitatii ca organ represiv al regimului comunist si a incalcat drepturile si libertatile cetatenesti. Prin Sentinta nr. 4987/18.12.2017, Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de chemare în judecată formulate de CNSAS si a constată că pârâtul Marin Constantin a fost „lucrător al Securităţii” în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008.

N.R.2. In concluzie, Marine, pana va muri Gulianu de cancer, mai ai de tras, parvenitule! Ia gandeste putin cu bibilica aia a ta de securist: mai are ăsta ceva de pierdut ?? Daca nu esti in stare sa-ti raspunzi, iti comunicam noi: NIMIC!!!

 

          CURTEA MILITARA DE APEL BUCURESTI

          JUDECATOR DE CAMERA PRELIMINARA

      Obiect: PLÂNGERE SOLUŢII DE NEURMĂRIRE/

           NETRIMITERE JUDECATĂ (art.340 NCPP)

 

                                                                D O M N U L E  P R E S E D I N T E ,

 

       Subsemnatul GULIANU FLORIN, domiciliat in Ploiesti___, CNP ____, legitimat cu CI seria ___, nr. ___, telefon ___, avand calitatea de persoana vatamata si denuntator in ds. nr. 109/P/2014 al Sectiei Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari din cadrul DNA, in temeiul art. 340, alin. 1, raportat la art. 39, alin. 1, lit. e, ambele din Codul de procedura penala, formulez

 

                                                                            P L A N G E R E

 

Impotriva Ordonantei nr. 129/II-2/2014 din 15.12.2014 prin care mi s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014 de clasare si disjungere a cauzei nr. 109/P/2014.

Va rog ca, in temeiul art. 341, alin. 6, lit. b Cod procedura penala, prin Incheierea ce o veti pronunta, sa dispuneti:

  • admiterea plangerii,
  • desfiintarea solutiei atacate si
  • trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmarirea penala si a pune în mişcare acţiunea penală pentru savarsirea infractiunilor pentru care s-a inceput urmarirea penala in rem la 09.09.2014, respectiv pentru cele pentru care s-a extins urmarirea penala la 17.10.2014.

                                                                                           M O T I V E :

CONSIDERATII PRELIMINARE:

           Domnule presedinte,

  1. Fara discutie ca ceea ce a facut SRI-ul in ultimii ani este un lucru fara precedent: a obtinut rezultate extraordinare care au facut sa creasca increderea in serviciile secrete si sa ajunga la cote de performanta pe care, pana acum, institutia nu le-a avut dupa ’89.

Dar, aceasta nu inseamna ca trebuie respinsa a priori posibilitatea ca in acest Serviciu sa se comita si infractiuni si nici sa se considere ca, datorita unor realizari profesionale, anumite cadre militare au impunitatea penala, cu atat mai mult cu cat SRI-ul nu inseamna, ca organizatie, numai g-ral. lt. COLDEA MIHAIL FLORIAN, sau col. MARIN CONSTANTIN de la Dambovita, fost la Prahova, si nici, in fine, alti cativa ofiteri, limitativ nominalizati in sesizarea mea. Mai mult, astfel de angajati ai SRI nu trebuie sa maculeze imaginea institutiei si sa anuleze eficienta de succes a acesteia (in unele cazuri chiar propria munca), prin savarsirea unor infractiuni de abuz in serviciu, fals, uz de fals, delapidare si coruptie.

Sustin cu convingere ca acesti anumiti indivizi din SRI, fara sa gandeasca rational si cu o doza incredibila de imaturitate profesionala si de viata, au actionat ilegal si subiectiv, motivati de resorturi personale si de grup pernicioase, complet straine deontologiei profesionale si rigorilor statului de drept, in asa fel incat, la un moment dat, au basculat totul impotriva structurii militare si eficientei sale, per ansamblu.

Or, din punct de vedere al dreptului, cand se face un astfel de demers de sanctionare a trei ofiteri pentru abateri disciplinare inventate, culminand cu trecerea lor arbitrara in rezerva, din oficiu, toate pe baza unor inscrisuri contrafacute, numai ca o contramasura lamentabila la faptul ca au raportat constant adevaruri care nu convin conducerii si, astfel, au devenit extrem de incomozi in interiorul structurii, mie mi se pare ca se naste si subzista, cel putin, un mare semn de intrebare cu privire la existenta si functionarea reala a statului de drept. Grav este ca, pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice (in care faptuitorii nominalizati in plangere s-au incurcat singuri), bazandu-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitima si construita pe interese personale de mentinere la comanda / conducere, de nesanctionare a vinovatilor si de nezdruncinare a unui anumit statu quo confortabil lor.

Injustitiile, in ordinele elitare, de regula, se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei. Dar nu este cazul meu, particularitate care ma determina sa supun controlului dv. judiciar solutia din acest dosar, cu atat mai mult cu cat practica CEDO imi da dreptate.

Astfel, in Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului formuleaza, printre multe alte critici la adresa SRI si a Guvernului Romaniei, si:

102. Pe de alta parte, insasi Curtea a fost preocupata sa se convinga in repetate randuri de existenta unor garantii corespunzatoare si suficiente impotriva abuzurilor in materie, intrucat un sistem de supraveghere secreta destinat apararii sigurantei nationale implica riscul de a submina, ba chiar de a distruge, democratia sub pretextul apararii ei (Klass si altii impotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 49-50, seria A nr. 28 si Rotaru, citata anterior, pct. 59-60).”

  1. Cu siguranta, Curtea admite ca este in interesul general sa se mentina increderea cetatenilor in respectarea principiului legalitatii de catre serviciile de informatii ale statului. Totodata, cetateanul are interesul ca neregulile imputate unei institutii publice sa conduca la o ancheta si unele clarificari. Acestea fiind spuse, Curtea considera ca interesul general pentru divulgarea unor informatii privind actiuni nelegale in cadrul SRI este atat de important intr-o societate democratica, incat depaseste interesul de a mentine increderea publicului in aceasta institutie.”
  2. Daca asa arata o urmarire penala intr-o cauza de coruptie, abuz in serviciu, fals, delapidare etc., atunci este inexplicabil cum reusesc procurorii anticoruptie din celelalte sectii ale DNA sa solutioneze, cu rechizitorii, dosare penale complexe, confirmate de instantele judecatoresti, iar cei ai Sectiei militare, nu.

Imi permit a evoca, ca fiind perfect aplicabila si atitudinii magistratilor militari ai organului judiciar, opinia judecatorului Mircea Aron din CSM (care a criticat, recent, o actiune disciplinara initiata de procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, si pe procurorii din unitatea de parchet anticoruptie) si care a afirmat ca procurorii DNA ar trebui sa citeasca timp de o saptamana, in fiecare zi, art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevede caMagistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor”.

Sustin ca, si in aceasta cauza penala nr. 109/P/2014, procurorii au neglijat, in partea ce-i priveste, menirea magistraturii.

De asemenea, tot inspirandu-ma din cele expuse de judecatorul CSM Mircea Aron, consider ca cei din Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari din cadrul DNA, care au solutionat dosarele nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit nr. 84/P/2014) si 109/P/2014 (la care s-a reunit nr. 125/P/2014), „ar trebui sa bata 100 de matanii, tot zilnic”, pentru modul subiectiv, lipsit de curaj, in care au actionat in aceste cauze[1].

  1. Este adevarat ca nu ma asteptam ca g-ral. lt. Coldea Florian sa fie tras la raspundere penala (cel putin nu acum, desi eu, personal, am convingerea ca sanctionarea acestui demnitar este ineluctabila in viitorul apropiat) si, pe de alta parte, cunoscand sistemul si modul sau de a functiona, am prevazut ca-l va proteja si sustine, in context, si pe col. Marin Constantin, pentru a nu „cadea” impreuna. Aceasta cu atat mai mult cu cat acuzatiile pe care eu i le aduc col. Marin Constantin pot sa apara ca fiind chiar derizorii comparativ cu cele formulate, de alte persoane avizate, in sarcina prim-adjunctului directorului SRI, asupra sa planand multiple banuieli legitime de frauda si delapidare a unor sume de vreo trei-patru ori mai mari decat in cazul subalternului sau.

In „PRĂDAREA ROMÂNIEI, cu subtitlul Cum pradă Traian Băsescu România. Crima organizată. Interesele externe”, carte a autorilor Victor Gaetan, scriitor româno-american şi Ciprian Nastasiu, fost procuror-şef adjunct al DIICOT, se descriu concret faptele si imprejurarile delapidarii unei sume de trei-patru milioane USD.

Prin mărturisirea făcută lui Victor Gaetan, Ciprian Nastasiu a fost primul oficial român implicat în criza ostaticilor, care a confirmat răscumpărarea ziariştilor din Irak, dar pune totodată într-o lumină proastă Celula de criză constituită la Cotroceni în cazul jurnaliştilor răpiţi. Nastasiu cunoaste si mărturiseşte că autorităţile de la Bucureşti au trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa preşedintelui Traian Băsescu (şef oficial al celulei de criză şi coordonator de facto al tutu­ror operaţiunilor de salvare), aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i aduce înapoi acasă pe jurnaliştii Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Din toată suma de bani însă, conform fostului procuror sef adjunct al DIICOT, mâini iscusite ar fi extras aproximativ 4 milioane de dolari, astfel încât răpitorii ar fi trebuit să se mulţumească cu în jur de 9 mi­lioane de dolari.

„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de dolari, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumparare şi i-au împărţit între ele.”

Nu as dori sa exced rigorilor prezentei cai de atac impotriva Ordonantei din 15.12.2014 (prin care mi s-a respins plangerea impotriva Ordonantei din 31.10.2014), dar va asigur ca este utila si interesanta, pentru profilul moral al prim-adjunctului directorului SRI, si lectura DECLARAŢIEI POLITICE a senatorului Valer Marian din Circumscripţia electorală Satu Mare, facuta in sedinta Senatului Romaniei din 22.05.2013, cu titlul “Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”[2].

In alta ordine de idei, dar circumscris aceluiasi scop (de a va contextualiza cauza penala nr. 109/P/2014), va sensibilizez profesional cu informaţii apărute tot în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu[3], potrivit carora Laura Codruţa Kovesi era perfect şantajabilă din partea fostului şef al statului (pana pe 20.12.2014) şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de verificare informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care ulterior a fost si europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror sef al DNA, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Procuraturii locale Mediaş. In exercitarea funcţiei, a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei.

Se afirma in numeroase surse dechise ca, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este notorie obedienţa sefei DNA faţă de şefii serviciilor secrete, indeosebi fata de g-ral. lt. Coldea Florian, iar daca adaugam si „amanuntul” ca MARIN CONSTANTIN:

  • a fost lucrator al Securitatii, ofiter cu gradul de locotenent in perioada august 1987 – decembrie 1989, in cadrul Departamentului Securitatii Statului, Inspectoratul Judetean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judetului Prahova, ca absolvent al Scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti, arma „Securitate” si ca
  • este suspect ca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova, cu loc de munca conspirat / acoperit in cadrul Oficiului special PTTR Gara de Sud – Mesagerie Ploiesti,

ar trebui sa aveti o imagine clara si reala asupra asa-zisei „legalitati si temeinicii” a solutiei de clasare dispusa in ds. nr. 109/P/2014 (similar si in ds. nr. 83/P/2014).

PE FOND:

  1. CU PRIVIRE LA SOLUTIA DE CLASARE A CAUZEI AVAND CA OBIECT ABUZ IN SERVICIU DACA FUNCTIONARUL PUBLIC A OBTINUT PENTRU SINE SAU PENTRU ALTUL UN FOLOS NECUVENIT, UZURPAREA FUNCTIEI, OMISIUNEA SESIZARII ORGANELOR JUDICIARE, FALS INTELECTUAL SI UZ DE FALS
  2. In primul rand, se impune o critica legitima cu privire la lipsa evidenta a probatoriului prin care sa se tinda la dovedirea savarsirii acestor infractiuni.

Astfel, contrar tuturor argumentelor solide si pertinentei probelor solicitate a se administra, procurorul militar de caz a refuzat, de plano (prin Ordonanta din 27.10.2014), cu o motivatie penibila, probele propuse, pentru ca apoi, imediat, pe 31.10.2014, sa pronunte o solutie de clasare „in orb”, fara a solicita si examina inscrisurile invocate si indicate nominal de subsemnatul si fara a audia martorii propusi, ambele mijloace de proba avand vocatia a dovedi sustinerile din plangerea penala.

  1. a) In aceasta imprejurare, apare ca fiind inexplicabila posibilitatea efectiva, reala, a procurorului militar de caz si a procurorului militar sef de sectie de a concluziona, respectiv de a accepta / a confirma, ca „faptele nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatie” – s.n. – (filele 3-4 din Ordonanta din 15.12.2014 de respingere a plangerii impotriva solutiei de neurmarire/netrimitere in judecata).

Atata timp cat un magistrat nu cunoaste continutul unor inscrisuri (si nici nu doreste a-l afla), acestuia ii este interzis a se pronunta asupra temeiniciei si/sau legalitatii acestora, precum si asupra caracterului lor abuziv sau nu, de a fi false sau care contin fapte / imprejurari adevarate. Similar se pune problema si cu privire la existenta faptei de uzurpare a functiei.

Nota: Aceste probe/inscrisuri, propuse pe data de 07.10.2014, sunt:

  1. A) Inscrisuri despre care exista indicii rezonabile ca, cel putin in parte, nu au fost promovate ierarhic la nivelul directorul SRI (sau i-au fost prezentate formal) si pe care / in baza carora, prin uzurparea functiei directorului, prim-adjunctul a dat ordine verbale si rezolutive olograf si dovedesc, prin continutul lor, infractiunile de abuz in serviciu savarsite de persoanele nominalizate in conditiile / imprejurarile descrise detaliat in plangere:

Rapoartele nr. 001.156.585 din 04.02.2014 si nr. 01.410.641 din 03.03.2014 ale Directiei Generale Securitate Interna;

Adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Directiei Generale Resurse Umane si Organizare prin care mi s-a comunicat ca am fost sanctionat disciplinar. Literele si textele invocate in adresa, ca temei legal, nu au corespondent cu textele respectivului act normativ intern, respectiv niciuna din literele invocate nu are textul indicat, iar lit. r) nu exista in cuprinsul OD SRI nr. 00894/04.03.2003. Astfel, textele reale ale literelor din art. 18, alin. 3 din OD SRI nr. 0894/04.03.2003, modificat si completat prin OD SRI nr. 001054 din 20.10.2005 referitor la activitatea de securitate interna sunt altele, iar lit. r) – nu exista, textul oprindu-se la lit. n).

Mai grav, se va observa ca raportul invocat ca fiind concluziile verificarii speciale nu este al comisiei numite de director a efectua verificarea, ci al unei alte entitati din SRI, respectiv o unitate centrala, cea de „Securitate Interna”.

Ordinul directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014 prin care am fost eliberat din functia de sef sector de la DJI Prahova si pus la dispozitia Directiei Generale Resurse Umane si Organizare in vederea numirii in alta functie, masura careia i s-a conferit natura falsa de „act managerial”;

Intreaga documentatie / toate inscrisurile (cu suportii digitali de memorie anexati) care au constituit lucrarile comisiei de verificare speciala constituita de directorul SRI in baza OD SRI nr. 001010 / 2004, inclusiv a raportului meu personal (formulat in scris) cu problemele in legatura cu care am fost chestionat in data de 18.12.2013, document predat pe condica de corespondenta sefului comisiei, col. ANGHEL GABRIEL;

Raportul personal inregistrat la DJI Prahova cu nr. B/ S/ 3217015 / 03.03.2014, prin care, in termenul legal de 5 (cinci) zile de la luarea la cunostinta, am contestat cele doua masuri sanctionatorii[4] si care nu a fost prezentat directorului SRI, desi acestuia ii fusese adresat personal – prin unitatea Cabinet director – ca autoritate care emisese ordinul contestat;

Raportul personal inregistrat la DJI Prahova cu nr. B / S / 3217023/26.03.2014 transmis comisiei de solutionare a contestatiei, care m-a audiat, formal, la Bucuresti, pe 25.03.2014 (deoarece am observat, fara niciun efort, ca membrii acesteia aveau deja luata hotararea respingerii), raport personal care nu a fost prezentat directorului SRI (ci numai prim-adjunctului), desi ii fusese adresat primului demnitar, ca autoritate care emisese ordinul de numire a comisiei de solutionare a contestatiei;

Raspunsul cu nr. S 15 / 008767029 / 02.04.2014 la contestatia adresata directorului SRI impotriva sanctiunii disciplinare si a masurii luate „ca act managerial”, transmis de Directia Generala Securitate Interna la Directia Judeteana de Informatii Prahova, in atentia sefului acestei unitati, col. Marin Constantin. Am rugat a se retine acest aspect si a fi valorificat in cercetari, deorece este deosebit de important sub urmatoarele aspecte:

  • Din punct de vedere juridic, dovedeste ca raspunsul la contestatie nu a fost semnat de directorul SRI (respectiv nu a fost intocmit si transmis de la acest nivel, prin seful unitatii militare „Cabinet Director” sau prin seful unitatii militare „Secretariat General”[5]).
  • Tot cu relevanta juridica, actul atesta fara echivoc ca raspunsul a fost intocmit si transmis de o unitate militara din SRI (sub semnatura sefului acesteia), careia nu m-am adresat si care nici nu avea competenta sa se pronunte asupra contestatiei subsemnatului, cu atat mai mult cu cat entitatea respectiva efectuase „verificarea speciala” si propusese – la ordinul si sub coordonarea / supravegherea prim-adjunctului – masurile sanctionatorii si asa-zis „manageriale” impotriva mea.
  • Din punct de vedere procedural, probeaza modalitatea de viciere a comunicarii: nu a fost adresata subsemnatului, col. Gulianu Florin, cu atat mai mult cu cat ma identific cu nume, prenume, CNP, domiciliu, loc de munca (care era chiar intr-o unitate a SRI), astfel ca exista reala posibilitate sa primesc adresa cu raspunsul la contestatie, fie prin sistemul de transport al corespondentei clasificate gestionat tot de SRI, fie prin Sistemul de Management Electronic al Documentelor (intern si securizat), ambele cu asigurarea dovezii de receptionare prin semnatura olograf pe condica de primire / borderoul de insotire a trimiterii, respectiv prin semnatura electronica. Mai grav, raspunsul a fost adresat si transmis, intuitu personae, Marin Constantin[6], care era in conflict de interese cu subsemnatul, deoarece: declansase intreaga procedura abuziva, insistase pe langa membrii comisiei de „verificare speciala” sa retina cele mai grave fapte posibile in sarcina mea, solicitase prim-adjunctului directorului sa dispuna cele mai grave masuri sanctionatorii sub diverse motive inventate;

Orice alt inscris / suport care a rezultat in contextul verificarilor si subsecvent acestora (de ex. Raportul privind constatarile, concluziile si propunerile urmare interviului de securitate realizat cu col. Gulianu Florin din cadrul UM 0356 Bucuresti din data de 04.06. 2014, la sediul Directiei Generale Securitate Interna intocmit de lt. col. Dumitrescu Marian – sef Sector Juridic in cadrul  Directiei Generale Securitate Interna si de cel de-al doilea ofiter prezent – ale carui grad, nume, prenume nu le cunosc, deoarece nu s-a prezentat);

Contestatia inregistrata la SRI cu nr. 53036 din 17.07.2014 impotriva deciziei de a nu mi se revalida avizul de securitate pentru acces la informatii clasificate si a ordinului directorului SRI nr. 0207/23.06.2014 prin care am fost trecut in rezerva, din oficiu;

Raspunsul nr. 53036 / 16.08.2014 al SRI la aceasta contestatie, formulat prin Sectorul relatii cu cetatenii, prin care mi s-a comunicat ca cererea de anulare a ordinului mi-a fost respinsa.

  1. B) Am mai propus, pertinent consider, ca procurorul de caz sa solicite Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), in temeiul art. 3, alin. 1, lit. h din OUG 24 / 2008 aprobata prin Legea nr. 293 / 2008, daca Marin Constantin a fost lucrator al Securitatii si a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului in calitate de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrisori anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

Prin aceasta s-ar fi dovedit cu prisosinta o alta infractiune de abuz in serviciu savarsita de cadrele responsabile din conducerea SRI, prin inactiune, in sensul ca, prin neindeplinirea atributiilor de serviciu, nu s-au adresat CNSAS, numindu-l si mentinandu-l pe Marin Constantin in functia de sef directie judeteana SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008 aprobata prin Legea nr. 293 / 2008, care interzice numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul „structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.

  1. C) Acte medicale / inscrisuri oficiale prin care dovedesc realitatea afectiunilor cardio-vasculare si de alta natura invocate si sustin afirmatia potrivit careia acestea s-au agravat in perioada decembrie 2013 – iunie 2014 deja anexate plangerii (copii xerox conforme cu originalul ale biletelor de iesire din spital, certificatelor medicale, alte asemenea acte), care au valenta de a dovedi ca intreaga procedura aplicata in intervalul decembrie 2013-iunie 2014, asupra unui militar declarat chiar de Comisia medico-militara centrala a SRI „apt limitat”, a fost

Probabil ca o ironie procesuala, procurorul militar de caz a admis prin Ordonanta din 27.10.2014 numai probele cu privire la imprejurarile si modul in care au fost dobandite de catre col. Marin Constantin cele trei autoturime KIA si cu privire la modul in care se pretinde ca a efectuat unele lucrari de constructii si amenajari, folosind personalul din subordine si logistica apartinand DJI Prahova, adica exact faptele pentru care a dispus, apoi, disjungerea prin Ordonanta din 31.10.2014.

Mai mult, in ambele Ordonante se evoca un Raport al col. Marin Constantin care a stat la baza intregii proceduri bizare si abuzive (fila 4 a Ordonantei de respingere a plangerii din 15.12.2014 si fila 6 a Ordonantei de clasare din 31.10.2014), dar care – nici acesta nesolicitat a se depune la dosarul cauzei – este referit, comentat si analizat in totala necunostinta de cauza.

Dovada sta eroarea impardonabila a ambilor procurori de a consemna in Ordonante (dand chiar citate), ca in acest document, col. Marin Constantin m-ar fi acuzat de:

  • crearea … unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”;
  • „… a actionat fara a raporta ierarhic si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea cu mai multe cadre ale Serviciului si expunerea unor date care constituiau obiectul activitatii profesionale, fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale”;
  • „ofiterul nu a raportat ierarhic in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu, inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative[7]”;
  • „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.

Nimic mai neadevarat. Nu din acel raport sunt aceste pasaje, ci dintr-un proces civil, adica din INTAMPINAREA formulata de SRI in fata Curtii de Apel Ploiesti, ca instanta de contencios administrativ, in care am chemat in judecata SRI[8], document din care am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele de care am fost acuzat, si pe care chiar eu l-am invocat si depus in/la dosarul penal nr. 109/P/2014.

  1. b) Am afirmat ca motivatia respingerii probelor propuse de subsemnatul este penibila. Imi sustin aprecierea si adaug ca este si contrara procedurii penale. Redau motivatia, de o seninatate morometiana, a procurorului de caz (insusita si de procurorul superior ierarhic): „Din aceste considerente, avand in vedere si importanta domeniului, o eventuala declasificare, la acest moment si in aceasta procedura, a inscrisurilor, pentru a fi depuse la dosarul cauzei, nu se impune, fiind cel putin inoportuna” (n.n. – !!?) (fila 11 din Ordonanta de clasare din 31.10.2014).

Grav este ca, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistratilor, Romania a fost de mai multe ori condamnata de catre CEDO.

E.g. este Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine, printre altele:

79. Primul reclamant sustine ca ingerinta nu avea temei legal in dreptul intern. Acesta observa ca la data adoptarii hotararii Curtii Supreme de Justitie intrase in vigoare Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, care la art. 24 alin. (5) prevedea urmatoarele: se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. Totodata, la vremea respectiva era [deja] in vigoare Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, care prevede la art. 13 ca informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.”

Domnule presedinte,

Procurorul, cu atat mai mult cu cat este magistrat militar, nu poate refuza sa administreze o proba pe motiv ca momentul ar fi „inoportun”! Inscrisurile pot fi solicitate de magistratul militar din cadrul DNA, iar SRI este obligat a le pune la dispozitie, avand in vedere ca procurorul are autorizatie de acces la informatii clasificate, iar organul judiciar anticoruptie este abilitat prin lege a cere si primi astfel de documente, pe care sa le examineze. Imi permit a intreba, la randul meu: De ce nu s-a impus aceasta, in procedura de investire a organul judiciar cu solutionarea unei plangeri penale? Cand va fi oportuna declasificarea, daca in procedura judiciara a DNA, nu? Ultima intrebare care se impune este: Cui si cand sa ma mai adresez cu o cerere de declasificare a acestor inscrisuri pe care eu le consider, cu argumente, ca pot proba savarsirea unor infractiuni?!

  1. In al doilea rand, in Ordonantele atacate se retin si alte aspecte care, fie nu corespund adevarului, fie sunt contrare dreptului material si procesual penal, astfel:
  2. a) Nu subsemnatul am sesizat organele judiciare cu savarsirea infractiunilor pentru care col. (r) Paltanea Corneliu (mentorul presupusului faptuitor Marin Constantin) a fost condamnat definitiv. Eu am raportat, intr-adevar, faptele la conducerea SRI, dar in procesele penale in care acesta a fost inculpat, nu am avut calitatea nici de denuntator si nici macar de martor.
  3. b) Eronat se retine in Ordonanta de clasare din 31.10.2014 (filele 4 si 5), aspect necombatut de procurorul ierarhic superior celui de caz, ca sesizarea ilegalitatilor de natura penala a fost facuta numai dupa ce impotriva mea si a celorlalti doi ofiteri s-au luat masuri manageriale si de sanctionare disciplinara. Reiterez adevarul potrivit caruia situatia este exact invers cronologic: am fost sanctionati si exclusi din sistem dupa ce toate ilegalitatile comise de Marin Constantin s.a. au fost aduse la cunostinta conducerii SRI, in scris si verbal, de diferiti ofiteri din unitate, inclusiv de seful biroului securitate interna, mr. FLOREA DANIEL si de subsemnatul, in contextul: activitatii profesionale, actiunii de „verificare speciala” (decembrie 2013-februarie 2014), testarilor poligraf din 2014, audierii la comisia de solutionare a contestatiei impotriva aplicarii sanctiunii disciplinare (luna mai 2014), interviului de securitate din iunie 2014.

Aceste abuzuri precum si gravele disfunctii identificate in interiorul DJI Prahova, le-am semnalat si Comisiei comune permanente a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI[9].

Intr-o concluzie intermediara, sintetica, se observa ca DNA crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea. Tin sa subliniez, din nou, ca subsemnatul am sesizat savarsirea de catre col. Marin Constantin a acestor fapte ilicite, ofiterului SRI, sef al Biroului Teritorial Securitate Interna din SRI, care raspundea si de DJI Prahova, prezentandu-i o situatie sistematizata, cu ajutorul soft-ului Imobmanager, a imobilelor exhibate in spatiul public de fam. Marin (situatie pe care acesta, oricum, o cunostea pe segmente inca de la inceputul anului 2013 si o raportase conducerii SRI).

Deci, i-am dat-o ofiterului competent/cu atributii pe aceasta linie, in interiorul SRI, si nu am facut-o publica.

c) Acest context prezentat mai sus, la lit. b), reprezinta, in esenta, imprejurarile si conditiile in care eu sustin ca factorii de conducere din SRI, luand la cunostinta despre faptele penale comise de un ofiter cu functie de comanda, au savarsit infractiunea de omisiunea sesizarii organelor judiciare cu privire la infractiunile savarsite de col. Marin Constantin.

De altfel, predispozitia ofiterului la comiterea de fapte prevazute de legea penala trebuia sa fie bine cunoscuta conducerii SRI si Directiei Generale Securitate Interna. Daca exista dorinta aflarii adevarului, s-ar fi constatat lesne ca:

In luna iulie a anului 2002, col. MARIN CONSTANTIN, atunci avand functia de loctiitor al sefului unitatii SRI Prahova (in care fusese numit cu sustinerea col. PALTANEA CORNELIU), era pus la dispozitie in vederea judecarii de catre Consiliul de Judecata pentru abateri grave de la ordinele interne de munca (fals, uz de fals, inselaciune, delapidare) pe linia cheltuirii si justificarii unor sume din fondul de cheltuieli operative (FCO), bani publici.

Din relatarile col. (r) STANESCU ION (comandantul unitatii din acea perioada) si ale lt. col. PRUNA EUGEN, am inteles ca a evitat tragerea la raspundere disciplinara si penala prin interventii pe linie politica (prin NANU CORNEL, primarul com. Cornu – Prahova si MIRCEA COSMA, presedintele CJ Prahova, la prim-ministrul ADRIAN NASTASE) si, in interior, pe filiera fostilor ofiteri de securitate care, inca, detineau functii importante in structurile centrale (g-ral. brig. EUGEN GRIGORESCU)[10].

Va rog cu insistenta a retine ca lt. col. DUMITRESCU MARIAN, fost sef Sector „J” al DGSI, in prezent loctiitor al sefului Corpului de control al directorului SRI, i-a confiat mr. (r) FLOREA DANIEL ca detine in fisetul personal un document semnat si rezolutionat de fostul director SRI, ALEXANDRU RADU TIMOFTE, prin care acesta a ordonat schimbarea col. MARIN CONSTANTIN din functie si analizarea activitatii acestuia in conditiile in care era „celebru” pentru faptul ca semnase si redactase in numele unei surse de informatii o chitanta olograf prin care isi insusise o suma de bani din fondul de cheltuieli operative.

In anul 2006, fostul ofiter SRI, cpt. Radu Adrian, il acuza intr-o plangere penala depusa la DNA pe acelasi col. Marin Constantin si pe alti ofiteri din cadrul Serviciului Roman de Informatii, de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals.

In anul 2011, mr. Teodorescu Valentin, sef birou la SRI Prahova, in prezent procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Secuiesc[11], a depus plangere penala / denunt la DNA fata de col. Marin Constantin pentru savarsirea infractiunilor de favorizare a infractorului si abuz in serviciu.[12]

  1. d) O fractura logica, „de manual”, este continuta in urmatoarea fraza (fila 7 din Ordonanta din 15.12.2014): „Cele doua aspecte identificate au potentialul de a pune in discutie o eventuala conduita neprofesionala a partii vatamate, fara ca aceasta sa insemne ca a si existat o astfel de conduita, insa existenta lor cu acest potential …” (s.n.). Ca rationament juridic, consider ca este sublim ! Asadar, asa s-a inteles a mi se demonstra vinovatia si, per a contrario, a fi disculpati generalii si ofiterii SRI vizati !

Cu alte cuvinte, desi si in acceptiunea procurorilor militari actiunile mele culpabile nu au existat, acestia confera starii de „potential” pericol formal al unei fapte nesavarsite, forta juridica a uneia deja comisa / consumata si stabilesc existenta vinovatiei ca si cand ar fi fost dovedita.

In acest rationament, putem sa tragem la raspundere juridica orice persoana deoarece, teoretic, orice individ are potential de a incalca legea, fara a ne mai pune problema daca a incalcat-o sau nu si in ce modalitate si cum / cu ce este aceasta dovedita.

Domnule presedinte,

Va rog a fi de acord ca, din moment ce nu se poate reţine cu certitudine nici vinovăţia nici nevinovăţia mea, îndoiala care rămâne este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie. Or, cei pe care ii indic, au facut tot posibilul ca, timp de cateva luni (octombrie 2013 – iunie 2014), incalcand cu rea credinta toate obligatiile de serviciu si normele de drept, sa ma elibereze din functia de sef sector, sa ma sanctioneze disciplinar si, ca si cand acestea nu ar fi fost de ajuns, sa ma treaca, in final, in rezerva.

  1. Cu privire la nevoia de probatiune minim minimorum a asa ziselor fapte care mi s-au imputat (necesitate pe care o sustin in continuare, deoarece nu a fost nici pana in prezent satisfacuta, aceasta subzistand in oricare cauza, nu numai in aceasta care ma priveste), constat ca logica magistratilor militari este rasturnata. Nici eu nu sustin ca trebuie „probat un fapt negativ, si anume acela ca persoana vatamata nu a diseminat informatiile nepublice”, ci exact invers, dar intr-o logica corecta: ca nu s-a probat ca eu am diseminat acele asa zise informatii nepublice. Asa fiind, este limpede ca nu se justifica aplicarea sanctiunilor disciplinare si, pe cale de consecinta, s-a comis un abuz cu conotatii penale.

La fila 7 din Ordonanta din 15.12.2014 de respingere a plangerii impotriva solutiei procurorului, chiar si procurorul militar sef de sectie opereaza cu o terminologie care induce nesiguranta, dubiul, respectiv: „… posibila diseminare a unor informatii nepublice”.

Or, procedurile, indiferent de materie (penal, administrativ, dreptul muncii), au rolul de a stabili fara dubiu vinovatia. Pe cale de consecinta, nu este admisibil ca, intr-o procedura „schioapa” si printr-un rationament obtuz, ambele utilizate de procurorul de caz si insusite de superiorul sau ierarhic, sa nu se observe ca nu s-a stabilit vinovatia si sa se gandeasca in termeni improprii logicii juridice de genul: „ … aceasta proba (n.n. – in sarcina altei persoane) nu confera certitudinea ca, pe langa una sau mai multe persoane care au diseminat aceste informatii, diseminarea nu a fost facuta si de persoana vatamata (n.n. – adica subsemnatul).

Asadar, observ ca vechiul principiu in dubio pro reo a fost aplicat pe dos[13]. Important este, insa, ca acest principiu este obligatoriu a fi respectat, conform art. 6. par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar eu inteleg sa critic cu vehementa o astfel  de solutie.

Domnule presedinte,

Reiterez, si in prezenta, axioma potrivit careia, niciodata, suspiciunile / posibilitatile nu constituie baza sanctionatorie ci, cel mult, temeiul declansarii unor verificari / investigatii. Pe de alta parte, in intreaga doctrina si practica juridica se vorbeste de obiectivitate in angajarea raspunderii juridice, niciunde si nicicand (poate, doar, in regimurile totalitare, dictatoriale), subiectivismului (atitudinii subiective) nu i se recunoaste vreun efect legal si nu fundamenteaza o decizie / ordin cu consecinte juridice. Suspiciunea (din faza initiala), trebuie sa se transforme in certitudine si trebuie sustinuta cu probe. Contrar, se ajunge, ca in cazul de fata, la aspecte inexistente, lipsite de orice suport faptic, pur si simplu inventate, fara legatura cu realitatea, ceea ce le confera un caracter absolut discretionar, iar inscrisul in care sunt cuprinse dobandeste si el caracterul de fals, ceea ce, cu prisosinta, este cazul in speta, si nu asa cum, contrar, sustine procurorul militar sef de sectie in Ordonanta din 15.12.2014 (fila 8).

Actul de aplicare a normei juridice are valoarea unui fapt juridic, producand – in cazul de fata – initial modificarea, ulterior stingerea unui raport juridic (intre SRI si subsemnatul ofiter). In aplicarea dreptului in cazul meu, SRI – prin persoanele nominal indicate de subsemnatul in plangere – a gresit si a actionat abuziv[14] in toate fazele:

  • la stabilirea starii de fapt, a retinut aspecte care nu au absolut nicio corespondenta cu realitatea;
  • in stabilirea starii de drept sau a elementelor juridice (identificarea acelor norme juridice ale caror elemente se aplica starii de fapt), a facut greseli majore, cu rea credinta si directa vointa: a aplicat doua acte normative abrogate, a aplicat prevederile unui un act normativ care nu sunt incidente in speta si a invocat ca temei de sanctionare un text care nu se regaseste / nu exista in Ordinul intern invocat;
  • elaborarea / emiterea actelor de aplicare a normelor juridice a fost improprie totalmente ca fond si forma, mai mult unul din ele chiar lipsind / nefiind emis (cel prin care se sustine ca mi s-a aplicat sanctiunea disciplinara de mustrare scrisa).

Aceasta conduita abuziva intruneste toate elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297, alin. 1 C. Pen. (privind si prin prisma multiplelor fapte de coruptie denuntate).

Consider ca procurorul sef trebuia sa constate ceea ce rezulta cu prisosinta din intreaga mea argumentatie, respectiv ca deturnarea, de catre SRI, a dreptului de la raţiunea sa intrinsecă, exprimată în scopul pentru care el a fost recunoscut şi garantat, ori, altfel spus, utilizarea de catre acei generali si ofiteri SRI a dreptului în alte scopuri decât cele avute în vedere prin norma juridică ce îl întemeiază – scopuri considerate ca fiind incompatibile cu interesul cetatenesc şi exigenţele normelor de organizare si functionare ale unei organizatii militare – reprezintă nu uzul, ci abuzul de drept, trecerea exerciţiului dreptului de la normal la anormal, scoaterea lui de sub protecţie juridică şi expunerea sa sancţionării.

Or, procurorul de caz nu a mimat nici macar intentia de a cerceta aceste fapte, iar procurorul ierarhic nu a avut, in niciun moment al solutionarii plangerii mele impotriva Ordonantei de clasare, dorinta de a observa si cenzura lipsurile din urmarirea penala, principala fiind ca nu s-au administrat probe pentru a se dovedi savarsirea faptelor penale din plangere si denunt.

Apoi, era obligatoriu a se indica care sunt „informatiile nepublice”? Cumva cele referitoare la averea imobiliara a col. Marin Constantin?! Este aberant a atribui caracterul de „nepublic” datelor despre casele / vilele si terenurile acestuia!

Va rog si pe dumneavoastra a observa – asa cum am cerut si in fata procurorului militar DNA – ca tocmai col. Marin Constantin, impreuna cu sotia, si-a publicat pe internet, timp de un an, ofertele de vanzare a imobilelor, si nu eu! (asa cum rezulta din propriile lor declaratii de martori si din capturile anunturilor sale din internet, depuse la ds. nr. 109/P/2014).

Aplicand chiar metoda „argumentum ad absurdum” („reductio ad absurdum”), si am conveni ca datele despre casele / vilele si terenurile partial dobandite ilegal in proprietate de fam. Marin (ilegalitati acoperite de conducerea SRI), ar fi „confidentiale”, si ca eu as fi „diseminat aceste informatii” (fila 7 din Ordonanta 129/II/-2/2014), aceasta presupusa fapta tot nu ar fi fost o abatere disciplinara asa cum, abuziv, au calificat-o SRI si procurorii militari. Va invoc, din  nou, Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine:

„103. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea considera ca informatiile divulgate de reclamant aveau legatura cu abuzurile comise de inalti functionari si cu fundamentele democratice ale statului. Nu mai exista nicio indoiala ca este vorba despre chestiuni foarte importante care apartin dezbaterii politice intr-o societate democratica, asupra carora opinia publica are un interes legitim de a fi informata.”

De altfel, acest lucru este demonstrat de acoperirea mediatica de care a beneficiat caracterul exagerat, disproportionat in raport cu veniturile oficiale si, deci, nejustificat, al averii acumulate de col. Marin Constantin:

  • Hebdomadarul „Altphel” din 22 septembrie 2014, articolul „Despre cum are grija sistemul de oamenii de nadejde care stiu sa raspunda la comenzi”, cu referire si la Marin Constantin, fost sef al DJI Prahova a SRI, mutat la Dambovita;
  • Hebdomadarul „AltPhel” 437 din 18-24 aprilie 2014 al jurnalistului Dragos Patraru, realizatorul emisiunii „Starea natiei” (TVR 1) care, la pagina 3, publica articolul „Despre cum isi fac dosare unii altora politistii si procurorii din Prahova” si care, in secventa „In concluzie”, face referire la implicarea col. SRI Marin Constantin si la multitudinea de proprietati imobiliare pe care le are;
  • publicatia „Actualitatea Prahoveana” a jurnalistului IGNAT SEBASTIAN care, urmare demersului la Comisia SRI al senatorului Savu Daniel pe tema averii ilicite si nejustificate a col. Marin Constantin, publica atacuri directe la persoana parlamentarilor SAVU DANIEL, senator si EPARU ION, deputat si, subliminal, la adresa persoanei mele, respectiv Bârfoteca APH. Pesedistii vor să-l schimbe pe seful SRI Prahova / O întâmplare cel putin nostimă, postat pe 11.2013, ora 16:30;
  • Publicatia “Catavencii” din 25 septembrie 2014, articolul “Statul se reformează prin rotația cadrelor”.

Mai mult, admitand ca eu i-as fi semnalat, totusi, senatorului Savu Daniel situatia frauduloasa a averii afisate de peste un milion de euro a col. SRI Marin Constantin, si tot nu as fi gresit cu nimic.

Va invoc aceeasi practica a CEDO[15]:

„98. In ceea ce priveste a doua cale indicata de Guvern, si anume sesizarea Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, Curtea observa ca acesta nu a contestat faptul ca reclamantul l-a contactat pe deputatul T.C., membru al comisiei respective. Acesta din urma l-ar fi informat ca mijlocul cel mai bun pentru a dezvalui publicului neregulile constatate in exercitarea atributiilor era sa tina o conferinta de presa. Deputatul considera ca dezvaluirea neregulilor respective in fata comisiei din care facea parte nu ar fi avut niciun efect, avand in vedere legaturile dintre presedintele comisiei respective si directorul SRI. Astfel, potrivit lui T.C., presedintele comisiei ar fi intarziat ancheta pe care aceasta ar fi trebuit sa o desfasoare in privinta directorului SRI. Cu privire la acest aspect, Curtea constata deficientele sistemului de control instituit de catre stat in ceea ce priveste SRI. Astfel, Curtea considera ca atunci cand un cetatean informeaza un reprezentant al poporului cu privire la pretinse nereguli in cadrul unui organism al statului, acest reprezentant, care mai este si membru al comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii organismului respectiv, trebuie sa se sesizeze asupra faptelor si sa nu lase totul in seama actiunii unei persoane private. Avand in vedere cele de mai sus si presupunand ca reclamantul a fost indreptatit sa sesizeze comisia sus-mentionata, Curtea nu este convinsa ca sesizarea oficiala a comisiei respective ar fi constituit un mijloc eficace pentru denuntarea neregulilor.”

 Domnule presedinte,

Ultima ratio, va invederez ca, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare in cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat, paragraful relevant pentru aceasta cauza penala fiind:

„10. Adunarea Parlamentara constata ca….:

10.1. Informatiile care apartin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilata spionajului si reprimata ca atare, chiar daca persoana implicata culege, sintetizeaza, analizeaza sau comenteaza informatiile respective. Acelasi lucru este valabil pentru participarea la cooperare stiintifica internationala si pentru denuntarea coruptiei, a incalcarii drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricarui alt abuz de putere din partea autoritatilor publice (whistle-blowing).”

  1. Daca proba cu inscrisuri a fost respinsa pentru motivele expuse si criticate mai sus, si mai de neinteles este respingerea si neadministrarea probei cu martori, care nu mai presupunea vreo declasificare de documente secrete. De altfel, procurorul sef de sectie nici nu a considerat necesar sa se mai pronunte, in Ordonanta de respingere a plangerii, si pe aceasta deficienta flagranta, de probatoriu, a urmaririi penale in rem.
  2. La fila 6 din Ordonanta nr. 129/II-2 din 15.12.2014 prin care mi se respinge plangerea impotriva Ordonantei de clasare dispusa de procurorul de caz pe data de 31.10.2014 in dosarul nr. 109/P/2014, procurorul militar sef de sectie comite un paralogism in legatura cu subiectii activi si pasivi ai razbunarii si cu relevanta sau nonrelevanta acesteia in economia spetei. Probabil fara a-si da seama, confunda presupusa existenta la subsemnatul a unei dorinte de razbunare prin faptul ca am formulat o sesizare penala (resort care, chiar daca ar exista, nu are relevanta[16]), cu razbunarea col. Marin Constantin impotriva mea (care, chiar a existat si are relevanta[17]). Oricum, magistratul nu a constientizat sensul/directia manifestarii razbunarii, deoarece, la finalul Ordonantei, nu i-a conferit eficienta juridica, prezentandu-l pe col. Marin Constantin ca fiind un ingenuu.
  3. Atat procurorul de caz cat si seful ierarhic superior al acestuia sunt in grava eroare atunci cand peioreaza pe ideea de posibila (observati, din nou, utilizarea termenului „posibila”, si nu „certa” / „dovedita”!) incalcare a unor prevederi legale care mi-ar fi reglementat conduita profesionala, in sensul ca acestea ”se refera la relatii inoportune cu anumite persoane” (filele 7-8 din Ordonanta din 31.10.2014 si fila 7 a Ordonantei din 15.12.2014).

 

Domnule presedinte,

Incerc sa explic in cele ce urmeaza, pentru a observa si dv. ce aberatie rezulta din preluarea necritica a unor puncte de vedere cazone si nejuridice ale SRI, de catre un magistrat, intr-un document oficial de procedura penala.  

Acele „anumite persoane” cu care mi s-a interzis insidios, implicit sau explicit, sa mai intretin legaturile preexistente interumane, sociale, ca prieteni personali si de familie sunt, nominal, parlamentarii: DANIEL SAVU, ION EPARU si MARIAN FLORIAN SANIUTA, pretextul fals fiind ca o continuare a comunicarii / contactelor cu acestia m-ar face vulnerabil deoarece acestia „dezvolta un potential contrainformativ care prejudiciaza SRI” (sic!).

Nu stiu in ce masura cunosc magistratii militari ca, de fapt, nu acestea sunt motivele reale, in conditiile in care persoanele chiar nu reprezentau o amenintare.

Adevaratele motive ale interdictiei constau in:

  • teama de a ma afla in preajma acestor politicieni, care nu trebuiau sa cunoasca abuzurile si coruptia din SRI (existand prezumtia neintemeiata ca eu le-as devoala astfel de fapte), conducerea SRI avand reprezentarea ca eu am temeinice cunostinte despre astfel de ilegalitati / fraude (reamintesc, de exemplu, cazul Paltanea Corneliu);
  • angoasele Marin Constantin, transpuse in idei fixe si preconcepute (preluate necenzurat de conducerea SRI), fara niciun corespondent in realitate, potrivit carora, prin natura relatiilor pe care le am cu acesti parlamentari din Prahova (fosti sau in exercitarea mandatului), as fi incercat sa determin (influentez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din functia de sef al unitatii teritoriale a SRI Prahova. Actiunile practice ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de subsemnatul, in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de aceste conexiuni politice, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin actiuni de natura a-l compromite. De altfel, periodic, col. Marin Constantin a avut inchipuiri personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.

Acum, ca a fost mutat la Dambovita incepand cu 01.07.2014, probabil are convingerea ca tot din cauza mea i s-a intamplat!

Asadar, acestea sunt motivele reale.

Dar, era inuman sa compromit, atunci, relatiile de o viata cu acesti oameni, numai si numai pentru ca unii decizionali, superiori, din SRI sunt alienati / instrainati de ceea ce inseamna viata sociala si de familie.

Oricum, dupa intreaga actiune a SRI impotriva mea si a acestora, in prezent, aceste relatii sunt  grav deteriorate[18].

Va expun cateva repere despre relatia cu fiecare:

SAVU DANIEL: Ne cunoastem din perioada studiilor liceale, de pe terenurile de sport unde se organizau campionate de handbal. Este inginer in specialitatea constructii aeronave. A fost ofiter SRI. In anii ‘90 am fost colegi de serviciu la Sectia Judeteana de Informatii Prahova a SRI. In perioada 2000 – iunie 2002, cand ambii eram temporar in rezerva, am fost colegi de formatiune politica. Intre 2001-2002, ing. SAVU DANIEL a fost directorul Sucursalei Regionale Muntenia – Sud a APAPS Bucuresti (fostul FPS) la care eu aveam functia de expert-jurist. A fost / este in doua legislaturi senator, membru al Comisiei permanente comune a Senatului si Camerei Deputatilor pentru controlul parlamentar asupra activitatii SRI.

EPARU ION: Este profesor universitar doctor in stiinte la Universitatea „Petrol-Gaze” Ploiesti. Il cunosc din perioada cand juca la echipa de fotbal Petrolul Ploiesti. A fost consilier local la Ploiesti. In anii 2000 – iunie 2002 am fost colegi la aceeasi formatiune politica. Intre aprilie 2012 – iunie 2014, am locuit cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea acestuia (contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti). Este deputat.

SANIUTA MARIAN FLORIAN: Ne cunoastem din clasa a I-a generala. Am fost, ani la rand, vecini de bloc in acelasi cartier ploiestean. Am fost colegi de clasa si banca in anii I si II de liceu la Colegiul National “Nichita Stanescu” Ploiesti (fost “C. D. Gherea”). Am fost colegi, la discipline sportive diferite (handbal, respectiv volei), la Clubul Sportiv Municipal Ploiesti (fosta Scoala Sportiva). A fost viceprimar al municipiului Ploiesti, prefect de Prahova, presedintele Agentiei Romane de Investitii Straine, ministru al Ministerului Afacerilor Interne in Guvernul Nastase, deputat in doua legislaturi, vicepresedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, colonel in rezerva al M.Ap.N. Am lucrat cu sotia sa, in perioada octombrie 1998-decembrie 1999, la grupul de firme de protectie si paza „BIDEPA” Bucuresti, in care aceasta avea functia de director economic, in prezent fiind director general national al DALKIA ROMANIA.

Daca col. Marin Constantin a absolvit un liceu industrial de periferie (de petrol Teleajen, devenit ulterior Liceul Tehnologic Ludovic Mrazek), care a intrat in faliment si s-a desfiintat si, apoi, dupa un stagiu de muncitor la Combinatul petrochimic Teleajen, Scoala de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti -Baneasa (arma Securitate), desfiintata si aceasta, neavand, probabil, pe acolo, colegi si prieteni de o asemena calitate si anvergura profesionala si socio-politica, nu este vina mea. Este posibil sa aiba complexe de inferioritate si sa fie frustrat, dar aceasta stare nu justifica atacurile impotriva persoanei mele, nedreptatile / ilegalitatile savarsite si nici folosirea abuziva a prerogativelor functiei militare. Interlocutorii si / sau asociatii dansului sunt persoane cu conexiuni in mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infractional:

MIHAI DENIS alias „Pictorul”,

STROESCU CLAUDIU, nepotul col. r. PALTANEA CORNELIU,

SIA MADALIN DUMITRU zis „Mangiare”,

URSE DAN despre ale carui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din Bucuresti (III)”; similar in urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan) urmarit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti” pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003, art. 7). La fond s-a pronuntat sentinţa penala nr.18/F din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești – Secţia Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Completul 7, recursul lui URSE DAN a fost respins in ds. nr. 3355/1/2012.

 

  1. CU PRIVIRE LA FAPTELE DIN DENUNT, CARE SE CONSIDERA CA AU FACUT SI OBIECTUL DOSARULUI NR. 83/P/2014, SOLUTIONAT CU CLASARE PRIN ORDONANTA DIN 20.08.2014

Strict procedural, pe exceptie, se poate considera ca ne aflam in aplicarea principiului non (ne) bis in idem. Pe fond, insa, lucrurile nu stau asa.

Astfel, impotriva solutiei de clasare, din acest dosar 83/P/2014, s-a formulat plangere, care a fost respinsa de procurorul militar sef de sectie. Impotriva Ordonantei de respingere a plangerii, unul din denuntatorii din dosar, mr. (r) FLOREA DANIEL, a depus plangere la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Militar Bucuresti care, in ds. nr. 156/753/2014, a respins-o ca INADMISIBILA prin Incheierea din 17.12.2014[19], dupa trei amanari ale pronuntarii (ceea ce denota ca judecatorul nu a intrat pe fond, ci s-a pronuntat pe o exceptie, probabil a lipsei calitatii procesuale a denuntatorului).

Se observa ca, in realitate, pe fond, nu a existat niciun control judiciar asupra solutiei procurorului de caz.

Asadar, a se veni in ds. 109/P/2014 si a se sustine in Ordonanta de clasare, aspect retinut si de procurorul militar sef de sectie ca  „o parte din faptele sesizate in sarcina col. Marin Constantin au facut obiectul dosarului penal nr. 83/P/2014 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, cauza solutionata prin ordonanta de clasare adoptata la data de 20.08.2014, impotriva careia denuntatorul Florea Daniel a formulat plangere, aflata pe rolul instantelor militare competente”, in conditiile in care acele fapte nu au fost cercetate, este un artificiu procedural care, in stricta mea opinie, nu face cinste corpului de magistrati militari ai DNA.

Pe de alta parte, va rog a retine ca, urmare Referatului din 08.10.2014, procurorul militar de caz a primit aprobarea sa studieze ds. pen. nr. 83/P/2014, astfel incat a fost in masura sa observe ca in dosarul instrumentat de dansul erau multe elemente suplimentare, multe aspecte fie de noutate, fie de clarificare, intregire a ansamblului faptelor de coruptie savarsite de col. Marin Constantin.

De aceea, apreciez necesar a face referire la acest dosar, pentru a se constata precaritatea lucrarilor, comparativ cu cel in care s-a refuzat urmarirea penala pe motiv ca faptele au facut obiectul primului dosar (cerc vicios care, in final, a condus la rezultatul ca faptele nu au mai fost cercetate in niciun dosar: in nr. 83/P/2014 pentru ca nu s-a dorit, in nr. 109/P/2014, pe motiv ca s-ar fi pronuntat un alt procuror de caz asupra lor in celalalt dosar).

Cu privire la simulacrul de urmarire penala din ds. nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 84/P/2014), arat ca, de fapt, procurorul de caz nu a efectuat acte corespunzatoare, efective, complete si serioase de urmarire penală, aceasta sustinere fiind motivata de urmatoarele argumente:

– nu s-au audiat martori-cheie in dosar, iar din declaratiile martorilor Gulianu Florin, Petre Sever si Tomescu Georgiana nu s-a retinut nimic, despre primul considerand util doar a-i stirbi credibilitatea prin exprimari de genul: a „vehiculat” date „nemultumit de trecerea sa in rezerva” si „pe fondul contestarii unor masuri sanctionatorii…” , fara insa a schita, macar, o contraargumentatie;

– nu s-au analizat declaratiile in raport cu realitatea si in interdependenta lor, sau, desi incriminatoare, au fost interpretate cu usurinta in favoarea presupusului faptuitor;

– s-au preluat, pro causa, ample citate din declaratiile presupusului faptuitor, col. Marin Constantin si ale martorului sau, Stroescu Claudiu,

– procurorul a fost contabilul şi depozitarul declaratiilor date de Marin Constantin si sotia acestuia, Marin Eugenia Simona (care, cu certitudine, cunoaste mai multe decat cele declarate, dar, desigur, omisiunile sunt motivate de faptul ca in cauza este sotul sau, dar, mai ales, prin disconfortul pe care i-l produce o eventuala devoalare, de fata cu acesta, a episoadelor din Penitenciarul Ploiesti petrecute cu denuntatorul Geana Dragos Marius);

– Ordonanta de clasare abunda in exprimari vagi, facute la modul general / in termeni generici, fara a se indica nimic concret: „din administrarea si valorificarea probelor administrate in cauza…” (fila 6), „Din cercetarile efectuate…” (fila 7), „Din verificarile efectuate…” (fila 8), „… se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.” (fila 10), „… din cercetarile efectuate in cauza…” (fila 11), „…din probele administrate in cauza…” sau, in acelasi registru „informatiile solicitate de la unele institutii publice” (fila 14) , astfel ca este complet neclar: ce verificari / cercetari s-au efectuat, unde si cu privire la cine / ce ?; care sunt „probele”, cu aratarea concreta a acestora ?; caror „institutii publice” li s-au solicitat informatii si la ce se refera aceste informatii ?; care sunt „celelalte mijloace de proba”, ca nici pe cele de referinta nu le indica ?

„nu au fost identificate probe…” cu varianta „nu au putut fi identificate (nici) probe” (filele 9, 13).

Nu s-a dorit sa se observe ca fam. Marin are contractate urmatoarele credite[20]: 123.975 CHF (2007-Volksbank); 100.000 EURO (2007-ING); 82.373,22 RON (2008-BRD –Finance IFN). Nu si-a pus nimeni intrebarile legitime:

– care este cuantumul ratelor lunare ale acestor credite bancare ?

– daca veniturile lunare ale familiei (121.886 RON : 12 luni = 10157 RON / luna) permit nu numai achitarea acestor rate (a creditelor, a dobanzilor si a comisioanelor lunare, numai in contractul cu BRD Finance IFN cel de gestiune fiind de 164,70 RON/luna), dar si suportarea de catre o familie cu patru membri (fila 232 din dosar, declaratia MARIN EUGENIA SIMONA) a cheltuielilor cu „cosul zilnic” (cheltuielile cotidiene ale familiei, intretinerea a doi copii, plata taxelor, impozitelor, mobilarea imobilelor, utilarea lor, modernizari, reabilitari, amenajari, dotari cu alte accesorii, intretinerea acestor terenuri si constructii, reparatii; intretinerea a trei autoturisme KIA etc. etc.) ?;

Nota: Reamintesc ca, in perioada de referinta, acestea au fost: apartament 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat; vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 2000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure); un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert”, cu terenul aferent in discutie; alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile; imobilele parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv com. Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou.

– de unde a avut ofiterul 4.500 euro cash (in conditiile in care el insusi se plangea ca este impovarat de datorii la banci) pentru a-l imprumuta pe subordonatul preferat, col. CROITORU DANIEL, pentru ca acesta sa-si poata restitui imprumuturile imense proprii (a se vedea detaliile din sesizare);

– de unde a avut ofiterul suma de 22.380 RON pentru a achita „din mana”, in mai 2008, cu titlu de avans, pretul de 104.753,22 RON al celor trei autoturisme „KIA”

Din declaratiile sotilor Marin rezulta o grava contradictie cu privire la bunurile pe care le-au instrainat:

la fila 216, Marin Constantin sustine ca Mihai Denis si Mihai Luiza au vandut partea lor indiviza din imobilul din Cartierul Albert; la fila 231, Marin Eugenia Simona sustine contrariul, respectiv ca s-a vandut medicului oftalmolog doar partea familiei Marin din imobil; aceste doua declaratii trebuiau coroborate cu declaratia martorului PETRE SEVER TUDOR (fila 248);

       – auto KIA PH-24-MES vandut lui Mihai Denis, cu chitanta de mana in 04.09.2011 nu este nici in prezent instrainat cu acte legale, nefigurand in proprietatea asa-zisului cumparator, deoarece acesta are sechestru asigurator pe TOATE bunurile.

  1. La fila 235, Marin Eugenia Simona sustine ca nu facea acasa schimb de informatii de serviciu cu sotul sau, de niciun fel, dar din declaratia martorei Tomescu Georgiana (din 21.07.2014, fila 244 dosar), rezulta in mod plauzibil contrariul, aspectul nefiind elucidat de procuror;
  2. Ce rezulta din declaratiile de avere ale celor doi soti Marin? Acestea sunt complete, reflectand fidel realitatea?
  3. In declaratia din 23.07.2014 (fila 215), Marin Constantin declara ca nu il cunoaste pe STROESCU CLAUDIU. In aceeasi zi, in cadrul aceleiasi declaratii, Marin Constantin nu numai ca se contrazice, dar face o afirmatie extrem de interesanta, care ridica alte mari semne de intrebare (fila 218 dosar): „De fapt sechestrul[21] care urma sa se puna, se referea la Stroiescu Claudiu si nu la Mihai Denis”.

Pentru a adanci, parca, si mai mult, confuzia, Marin Constantin mai declara: „ Eu despre sechestru am aflat de la organele judiciare abia in luna mai 2014”.

Se impun intrebarile: ce cauta tocmai STROESCU CLAUDIU in aceasta „ecuatie” ?; la ce organ judiciar face referire martorul si de ce plaseaza momentul in luna mai a.c.?

  1. Neinvestigarea reala a asa-zisei achizitionari a celor doua terenuri in suprafata totala de 3518 mp din Cartierul Albert (situate in Ploiesti si in Blejoi), care, in realitate, este dare / luare de mita.

De asemenea, cateva intrebari de bun simt se impun si la acest capitol:

– a fost audiat Cosma Mircea ?; dar Paltanea Corneliu?

– martorul Stroescu Claudiu a fost intrebat la audiere daca are teren vecin cu cel al col. Marin Constantin si un hotel („Albert”), pe numele soacrei, BARBU STEFANIA, sau / si sotiei sale, Mihaela, si daca terenul „vandut” lui Marin Constantin si Marin Eugenia Simona de catre Panaitescu Paul, nu era, in realitate, al lui si / sau al soacrei sale, BARBU STEFANIA, care a fost casatorita cu PALTANEA MIRCEA, fratele lui PALTANEA CORNELIU (fost sef al SRI Prahova, care l-a numit in functia de loctiitor al sau pe Marin Constantin si l-a protejat in intreaga perioada pana in decembrie 2005, cand a fost arestat pentru infractiuni coruptie si, ulterior, condamnat definitiv in trei dosare penale la pedeapsa inchisorii cu privare de libertate, dosarele fiind instrumentate de procurorul militar Vasile Doana din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari a DNA) ?;

– s-a facut confruntarea intre Marin Eugenia Simona si Geana Dragos Marius cu privire la realitatea confesiunii din penitenciar facuta de aceasta (care detinea functia de comandant sef adjunct al locului de detentie) unui detinut si, mai ales, cu privire la imprejurarile si motivele in / pentru care un ofiter de penitenciare cu functie de conducere i-a facut lui Geana Dragos-Marius o astfel de dezvaluire personala, de familie, care il incrimina grav pe sotul sau ?[22];

– cu privire la provenienta sumei de 112.000.000 lei (pretul declarat al terenului) si avand in vedere ca, in opinia mea argumentata, col. Marin Constantin a dobândit, per total, o avere nejustificata, care depășește veniturile realizate de acesta și familia sa, s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile ?

– cu privire la aceeasi chestiune, s-au cerut si obtinut date privind situatia financiara a col. Marin Constantin, in conditiile reglementate de art. 153 Cod procedura penala ?

Cred ca utilitatea acestora era incontestabila pentru identificarea tuturor veniturilor menite să justifice cheltuielile cu dobândirea averii în perioada 2000 – 2014 si stabilirea eventualei diferente nejustificate dintre veniturile legale si cheltuielile reale, efectiv facute, raportate la standardul sau de trai (pozitia socio-profesionala), cu atat mai mult cu cat cele ce s-au retinut ca surse ale platii pretului de 112.000.000 lei pentru achizitionarea terenului in octombrie 2001 (fila 8 a Ordonantei de clasare din dosarul nr. 83/P/2014) – este, din punctul meu de vedere, complet nerelevant / neconvingator, in conditiile in care enumerarea argumentelor nu acopera nici pe departe suma care se pretinde a fi fost economisita, deoarece:

– cuantumul imprumutului CAR al mamei ofiterului, care avea o modesta pensie de urmas de pe urma sotului, fost muncitor, nu putea fi consistent;

– imprumutul de 6.000.000 la Credit Bank este modic in raport cu cheltuiala despre care vorbim, respectiv 112.000.000 lei;

– cresterile salariale ale celor doi soti au fost fie minore (cea de la trecerea sotiei in corpul ofiterilor), fie insuficient de mari (numirea ofiterului in functia de al doilea loctiitor al sefului unitatii, col. PALTANEA CORNELIU), incat sa fi fost de natura a acoperi, nici chiar totalizate, pretul terenului;

– s-a evitat a se lua in calcul cheltuielile cotidiene ale familiei, „cosul zilnic”, intretinerea a doi copii, plata taxelor, impozitelor, mobilarea imobilelor, utilarea lor, modernizari, reabilitari, amenajari, dotari cu alte accesorii, racordari la utilitati – cu avize, acorduri, aprobari[23], intretinerea acestor terenuri si constructii, reparatii etc. etc.;

– s-a evitat a se afla de unde a avut ofiterul 4.500 euro cash (in conditiile in care el insusi se plangea ca este impovarat de datorii la banci) pentru a-l imprumuta in 2012 pe col. Croitoru Daniel, subordonat, pentru ca acesta sa-si poata restitui imprumuturile imense proprii;

– nu s-a verificat (nici nu s-a dorit) ca, in perioada de referinta oct. 2001 – 2014, ofiterul a dobandit, pe langa acest teren de 3518 mp, si:

  • apartament cu 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat (achizitionat de la SRI);
  • vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 2000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure);
  • un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert”, cu terenul aferent in discutie;
  • alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile;
  • 3 (trei) autoturisme noi marca „KIA”;
  • lucrari si servicii de modernizare / reabilitare ale vilei / curtii de la Breaza (achizitionata in 2007 cu imprumut de la subalternii col. PRUNA EUGEN – ulterior sanctionat disciplinar si eliberat din functia de sef sector si col. SIRBU DRAGOS FLORIN- ulterior promovat ca loctiitor al sau pentru informatii operatiuni, direct din functia de sef de cadre) si ale imobilele parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou, folosind abuziv autovehicule si cadre ale UM 0735 Ploiesti.

(A se vedea anunturile cu privire la vanzarile de imobile postate de MARIN CONSTANTIN pe internet, cu nr. de telefon de serviciu al SRI, 0726141644, ulterior al sotiei, 0727783783, anexate de subsemnatul la sesizarea penala)

 

Concluzia este ca nu s-a dorit aflarea adevarului.

In cazul in care s-ar fi efectuat o adevarata urmarire penala, iar aceasta s-ar fi condus dupa lege si cu impartialitate, as fi avut reprezentarea ca cele sesizate de mine nu sunt si nu pot fi, in mod obiectiv, confirmate, ca nu exista dovezi ale vinovatiei persoanelor nominalizate din SRI si, deci, implicit, ca, in mod corect, nu s-a pasit la tragerea la raspundere penala a unor persoane nevinovate.

Mi-as fi prezentate scuze, public, tuturor persoanelor asupra carora am lansat aceste acuzatii (chiar daca am facut-o cu buna credinta, convins fiind la un moment dat ca sunt vinovate) si as fi notificat in scris unitatea de parchet ca nu ma mai consider vatamat in drepturile mele si ca nici interesele generale fundamentale ale statului de drept nu au fost lezate.

Contrar, imi mentin convingerea (care, in acest moment, este si mai puternica) asupra imprejurarii ca, desi „este fapta” si ca vinovatia incumba persoanei / lor nominalizate, totusi prin cele doua ordonante faptele penale au fost musamalizate si presupusii faptuitori „albiti”.

Pe cale de fireasca consecinta, va adresez respectuoasa solicitare de a examina lucrarile de urmarire penala si de a verifica temeinicia si legalitatea solutiei, inclusiv prin prisma criticilor formulate in plangerea formulata impotriva Ordonantei de clasare si disjungere din 31.10.2014, menţinută prin Ordonanţa nr 91/II-2/2014 din 19.09.2014, a procurorului militar șef secţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari, prin care s-a dispus respingerea plângerii.

24.12.2014

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII MILITARE DE APEL BUCURESTI

[1] Mi-am luat permisiunea a contura cateva astfel de comentarii critice referitoare la urmarirea penala in caz, in conditiile in care, la inceptul anilor ’90, am exercitat functia de procuror la Procuratura Locala a Sectorului 4 Bucuresti si, apoi, la Procuratura Locala Ploiesti (anterior si ulterior profesand numai in specialitati juridice), activitati in timpul / contextul carora – cu onestitate va confiez – nu am mai intalnit conduite profesionale asa de evident contrare legii si deontologiei profesionale si nici acte procedural penale viciate pe fond si forma, la nivelul intalnit in acest dosar nr. 109/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 125/P/2014).

[2] Poate fi vizualizata pe site-ul oficial al Senatului, precum si pe diferite alte site-uri pe internet.

[3] Pagina 108.

[4] Contestatia s-a depus la unitatea „Cabinet Director”.

[5] In extremis, si seful comisiei care a solutiont contestatia, ar fi fost indrituit sa o expedieze, dar tot sub semnatura directorului SRI.

[6] In conditiile in care Contestatia nu a fost transmisa pe fluxul comandantului (nici nu era normal), ci fusese expediata nemijlocit directorului SRI, personal, in plic inchis si sigilat, prin echipele de curiei ai unitatii de transport corespondenta clasificata.

[7] Aceasta chiar nu imi apartine. SRI face o confuzie grava intre mine si mr. FLOREA DANIEL si dovedeste, inca odata, graba, superficialitatea si reaua credinta cu care a actionat.

[8] Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, ds. nr. 395/42/2014.

[9] Petitie inregistrata cu nr. 4c-20/131/26.08.2014.

[10] Din datele cunoscute (neverificate), ar rezulta ca a intervenit personal pe langa MIRCEA COSMA, fostul si actualul presedinte al Consiliului Judetean Prahova, caruia i-a solicitat sprijinul constand in demersuri (intermediate de CORNEL NANU – primarul comunei prahovene Cornu, aflat in anturajul apropiat al premierului ADRIAN NASTASE), de a i se aranja o intalnire cu demnitarul. In considerarea persoanelor intermediare, Prim – ministrul a acceptat sa-l primeasca la Cornu, intr-un weekend, finalul fiind ca, la interventia  ulterioara a premierului, prim-adjunctul directorului, g-ral. brig. IANCU VASILE (prieten si protector al lui PALTANEA, „cumparat” inca din perioada cand era sef COZ Muntenia), a ordonat ca MARIN CONSTANTIN sa nu mai fie pedepsit. Astfel, din date de asemenea neverificate, g-ral. brig. EUGEN GRIGORESCU a dispus sa se efectueze o noua constatare tehnica grafologica (prima il incrimina pe MARIN), care a schimbat rezultatul si l-a absolvit, astfel, pe cel in cauza de raspundere pentru faptele comise.

[11] Asupra mr. TEODORESCU VALENTIN, col. Marin Constantin si g-ral. lt. Coldea Florian au facut presiuni ulterioare si i s-a creat un anumit tip de atmosfera in unitate, incat acesta a demisionat din SRI. Prin Decretul nr. 874/07.12.2012, in vigoare de la 12.12.2012, Presedintele Romaniei l-a numit in functia de procuror, in prezent ocupand, cu delegatie, functia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Secuiesc.

[12] In ambele cauze, urmare interventiei protective a SRI, de a nu i se altera imaginea prin condamnarea si a altor ofiteri (existau deja in faza de judecata cazurile precedente ale col. Paltanea, Bucur, Dumitrache, gen. Soare, Zamfir etc.), s-a dispus NUP / clasare. Convingerea mea intima, bazata pe o cunoastere concreta a situatiilor, este ca acolo „a fost fapta si vinovatie”, dar nu eu sunt cel competent a ma pronunta.

[13] A se vedea, pentru o ilustrare si mai relevanta a ideii pe care doresc sa o expun, urmatorul exemplu conferit de Decizia penală nr. 125/A/2012 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia în data de 24 octombrie 2012: „deşi inculpatul B.G. nu apare pe înregistrarea video ca lovind partea vătămată, acesta se afla în baie cu ceilalţi inculpaţi, iar din moment ce concluziile certificatului medico-legal indică şi existenţa unor leziuni produse în altă împrejurare decat cele care apar filmate, singura concluzie logică ar fi că aceste leziuni s-au produs ca urmare a loviturilor din baie, unde se afla şi inculpatul B.G.”

[14] În dreptul interbelic, legea incrimina şi pedepsea sub denumirea generală de abuz de putere orice activitate ilegală a funcţionarului public, care ar consista, fie din uzurparea unei atribuţii, fie dintr-un abuz al puterii sale legale, fie dintr-un exces de competenţă, ori abătându-se în orice mod de la îndatoririle inerente funcţiei sale printr-o activitate pe care legea nu o considera infracţiune şi care ar fi fost săvârşită în scopul de a procura cuiva pe nedrept un folos sau a-i cauza o pagubă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi când asemenea activităţi ar fi fost îndeplinite în scopul de a constrânge pe nedrept o persoană să facă sau să nu facă sau să sufere ceva (I.Ionescu-Dolj, Comentare, în “Codul penal Carol al II-lea adnotat”, vol. II, Partea specială, I, Socec, Bucureşti, 1937, p.129 şi urm.).

[15] Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei

[16] Existenta eventualei mele dorinte de razbunare nu are relevanta, asa cum i-a conferit-o procurorul (in sensul ca, chiar daca ar fi izvorat dintr-un astfel de sentiment, faptele denuntate trebuiau cercetate).

[17] Actul de razbunare a col. Marin impotriva mea explica tot esafodajul pseudo-juridic care mi s-a inscenat, raportul intocmit de acesta, care a stat la baza verificarii speciale, a prezentand conducerii SRI fapte neadevarate, inventate, existente doar in imaginatia sa securistica.

[18] Relatiile interpersonale cu SAVU DANIEL si EPARU ION au “inghetat” dupa episodul / faptele intamplate la sfarsitul lunii august – inceputul lunii septembrie 2014, imprejurari relatate si consemnate detaliat in declaratia de martor a subsemnatului din data de 24.09.2014 (filele 53-56 din ds. nr. 109/P/2014), pentru care s-a si disjuns cauza.

[19] Solutia pe scurt: În baza art. 341 alin. (6) lit. a) C.proc.pen.; Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul FLOREA DANIEL , împotriva Ordonanţei cu nr. 83/P/2014 din 28.08.2014 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari – menţinută prin ordonanţa nr 91/II-2/2014 din 19.09.2014, a procurorului militar șef secţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari, prin care s-a dispus respingerea plângerii.

[20] Sursa: declaratia de avere a lui MARIN EUGENIA SIMONA, site-ul ANP.

[21] Nearticulat probabil dintr-o eroare de tehnoredactare.

[22] De altfel, cele mai logice intrebari, ale caror raspunsuri “arunca in aer” toata apararea facuta de procuror (si nu de vreun avocat ales ori din oficiu) pentru a-l absolvi de orice vinovatie pe col. Marin, rezulta din aplicarea aceleiasi metode reductio ad absurdum: admitand ca adjuncta comandantului Penitenciarului Ploiesti nu i-a confiat detinutului Geana Dragos-Marius chestiunea terenurilor din Albert, cu toate detaliile expuse de acesta in denunturi, atunci: 1. De la cine cunoaste fostul detinut ca seful SRI Prahova se numeste Marin Constantin si ca sotia acestuia se identifica a fi chiar Marin Eugenia Simona, comisar de penitenciare? 2. De la cine si in ce imprejurari a aflat Geana ca cei doi soti sunt proprietarii unui teren in Cartierul Albert ? 3. Cum a putut cunoaste denuntatorul suprafata terenului (indicata corect), anul exact al dobandirii (2001) si conditiile in care ar fi fost primit ? 4. De ce l-a indicat pe Stroescu Claudiu ca „vanzator”, si nu pe oricare alta persoana (in conditiile in care este sigura ipoteza reala ca acesta este persoana incriminata, fiind casatorit cu Mihaela (nascuta PALTANEA, fiica lui PALTANEA MIRCEA), nepoata fostului sef al SRI Prahova, PALTANEA CORNELIU, protectorul lui Marin Constantin si este cert ca acesta il cunostea mai demult pe Stroescu de la unchiul sotiei sale; aceasta cu atat mai mult cu cat Stroescu Claudiu si soacra sa, Barbu Stefan(i)a, au multe terenuri cu o mare suprafata in zona „Albert”, fiind riverani cu terenul care, din 2001, figureaza pe numele Marin Constantin si Eugenia Simona si, similar, se localizeaza tot in Ploiesti cu prelungire in Blejoi  ?  

[23] Numai pentru certificatul de urbanism se cer urmatoarele tarife minimale: Aviz apa – 85 lei -Aviz salubritate – 70 lei, Aviz mediu – 100 lei, Aviz Electrica – 70 lei, Aviz ANIF -300 lei, Aviz gaze – 130 lei, Studiu geo – 550 lei, Taxa autorizatie constructie (la primarie) – 1000 lei, Ridicare topo – 900 lei, plus taxele notariale pentru legalizari acte, anexe pentru electrica si gaze, carte funciara etc.

 

Vanzare vile proprietar Ploiesti Albert. De vanzare vila din Beton cu 2 etaje. Ploiesti-Albert,vila 2013,p+1+m,sc=250mp

Top of Form

Tip tranzacţie

Tip proprietate

Bottom of Form

Adauga anunt

Imobiliare Prahova

  • Vanzare in apropierea unei Zone Locuite Albert Ploiesti

Ploiesti-Albert,vila 2013,p+1+m,sc=250mp

Vila Parter+2 etaje+M, 335 m2 teren in zona Albert – Ploiesti, Prahova

Vila Parter+2 etaje+M cu 6 camere, suprafata utila 210 m2, teren în suprafata de 335 m2. nemobilat.
Are 3 balcoane, 3 grupuri sanitare.
Constructie din Beton, perioada 2007 – prezent.

ID: 135855 | adaugat acum 1 an

Aceasta oferta a fost dezactivata.
Puteti
cauta aici alte oferte echivalente pe portal.

Mihai Proprietar

  • Prahova
  • Localitate: Ploiesti
  • Zona: Albert
  • Reper: Vizavi de kia motors
  • Numar etaje: Parter+2 etaje
  • Numar camere: 6
  • Numar dormitoare: 4
  • Suprafata utila: 210 m2
  • Suprafata construita: 250 m2
  • Suprafata teren: 335 m2
  • Deschidere: 12 m
  • Nr grupuri sanitare: 3
  • Numar balcoane / terase: 3
  • Amplasament: în apropierea unei Zone Locuite
  • Extranivele: Mansarda
  • Detalii: Nemobilat
  • Utilitati: Telefon, Internet, CATV, Gaze, Curent electric 220V, Curent electric 380V, Apa, Canalizare
  • Vedere: Vedere stradala
  • Strazi: Amenajate
  • Acces: Stradal
  • Constructie din: Beton
  • Perioada constructie: 2007 – prezent
  • Acte: Cadastru, Intabulare, Inscris la financiar, Certificat de urbanism, Autorizatie de construire
  • Destinatie recomandata: Rezidenta, Birou, Comercial, Vacanta, Centru de afaceri, Magazin, Depozit, (mini) Hotel / Pensiune, Cabana

contacteaza proprietarulsalveaza proprietatea la favorite

Alte informatii: ploiesti-albert,accces DN1,vila la stadiul de gri,sc=250mpm,teren 335mp,apa,gaze,lumina,canalizare,ideala locuit sau spatiu comercial

Adresa completa: Judetul Prahova, localitatea Ploiesti, zona Albert, republicii, nr. 238

Date despre anunt Date despre proprietar
Proprietatea are ID: 135855 Nume: Mihai
Actualizata: acum 1 an Telefon: vezi numarul
0737245808 – MIHAI DENIS
Listata de: 1330 ori Oferte în portofoliu: 0
Vizualizata de: 252 ori Contacteaza proprietarul
Istoric pret: nu sunt modificari de pret
Listata initial în: 09.07.2013

Alege locuinta

Top of Form

  • Vanzare     Inchirere
  • Pret Min:

Bottom of Form

 

Anunturi imobiliare

» Imobiliare Prahova

» Imobiliare Ploiesti

» Imobiliare Republicii

» Vanzari Vile Republicii Ploiesti Prahova

 

 

Vanzare Vila Republicii Ploiesti , 85000 €

21 Noiembrie 2013

    • Pret Vanzare:85000 €
    • Suprafata Totala 175 m2
    • Telefon:

B-dul republicii nr.238 (albert) – vila – la gri 85.000 euro o. republicii nr. 238 – cartier albert- p,e,m – zona privata de vile – acces direct din bulevardul republicii, suprafata utila 175 mp, teren 335, toate utilitatile, la exterior la gri (pregatita pentru a-i aplica vopseaua decorativa), la interior la rosu (caramida). pret negociabil 85.000 euro o.

 

 

 

 

 

[1] Poate fi vizualizata pe site-ul oficial al Senatului, precum si pe diferite alte site-uri pe internet.

[2] Pagina 108.

Facebook Comments

Eveniment

Justitia nu insemna adevar si dreptate!/Culoarele justitiei se mentin la Curtea de Apel Ploiesti! Campul tactic nu a disparut!

Publicat

pe

De

Daca pentru toate celelalte argumente, judecatorul fondului putea sa respinga cererea, ca asa a chibzuit el, avand in vedere, insa, Decizia CCR nr. 71/29.01.2019, rezulta ca magistratul a … ignorat-o!!

“În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

  1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art.35 alin. (2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

      În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale….” (Decizia nr. 71 din data de 29.01.2019– anexata si Comunicatul de presa al CCR din 29.01.2019).

Astfel, urmatoarele texte de lege pe care s-au intemeiat masurile luate de SRI impotriva col GULIANU FLORIN, au fost si raman neconstitutionale:

Articolul 34 (1) Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35 ….

(3) Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.   

  Mai mult, instanta a acceptat ca sanctiunea disciplinara si celelalte masuri punitive sa fie intemeiate pe acte normative ABROGATE!!!

Astfel, s-au aplicat ordine normative ABROGATE, imprejurare de natura a atrage nulitatea absoluta a actelor administrative a caror emitere s-a intemeiat pe acestea.

  1. a) Primul regulament militar incident in cauza trebuia sa fie al disciplinei militare, dar nu cel indicat eronat de parat in INTAMPINARE, adica Ordinul M 26 din 06.03.2009, care la data asa-zisei cercetari a abaterilor disciplinare era ABROGAT expres, ci Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea „Regulamentului disciplinei militare”.
  2. b) Al doilea regulament militar aplicabil trebuia sa fie de ordine interioara, dar nu cel indicat de parat, tot eronat, in INTAMPINARE, adica aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii nr. M42 din 27.04.2000, si acesta ABROGAT, ci Ordinul Ministrului Apararii nr. M 92 din 17 septembrie 2008 pentru aprobarea „R.G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate”.

Imprejurarea ca, ulterior, paratul SRI nu le-a mai invocat in Notele de sedinta din 17.11.2014 si in continuare, iar in Raspunsul la interogatoriu din 11.02.2015 a raspuns evaziv si neconcludent la intrebarea nr. 10, nu inseamna ca incidentul procedural nu a avut loc.

„Reconsiderarea discursului paratului SRI se datoreaza imprejurarii ca, in Raspunsul la Intampinare pe care l-am depus la termenul din 25.09.2014, am atras atentia asupra acestei eronate aplicarii a legii”.

Iata solutia magistrala a magistratului:

 Nr. unic (nr. format vechi) : 395/42/2014*

Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul GULIANU FLORIN în contradictoriu cu pârâtul SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24.04.2019
Document: Hotarâre  98/2019  24.04.2019

Uluitor, nu?

Cititi daca va intereseaza si aveti rabdare, CONCLUZIILE SCRISE ale reclamantului, un adevarat rechizitoriu la adresa SRI! Vom reveni.

Noi nu mai avem altceva de comentat decat ca ”Justitia nu insemna adevar si dreptate!”

Nota redactiei: Atragem atentia ca intregul material este in primul rand pentru cei avizati cat de cat cu Justitia din Romania si cu comportamentul SRI fata de propriile cadre si, in secundar, cititorilor nostri care manifesta interes si nu raman indiferenti la problemele cotidiene ale celor care apeleaza la instantele de judecata autohtone.

De aceea si CEDO condamna pe banda rulanta Romania la plata unor despagubiri colosale! Tot din banii nostri achitate!  (Cristina T.).

decizia privind neconstitutionalitatea art. 34 din legea 80

CODUL_RENEUAL_DE_PROCEDURA_ADMINISTRATIV

 

CURTEA DE APEL PLOIESTI

DOSARUL NR. 395 / 42 / 2014*

Materia: CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Stadiul procesual: FOND

Obiectul: ANULARE  ACT  ADMINISTRATIV, REJUDECARE

Complet: 12 F SCAF

Termen: 23.04.2019

 

C O N C L U Z I I  S C R I S E

 

  1. PROLEGOMENE LA PREZENTELE CONCLUZII SCRISE

 

Obiectul si cadrul procesual civil de natura contenciosului administrativ pe care le-am indicat in actiunea introductiva de instanta si s-a conturat, completat/nuantat si definitivat in toate etapele judecarii cauzei (fond, recurs solutionat cu admiterea in parte a recursului reclamantului si casare in parte a sentintei fondului cu trimitere spre rejudecare si, in prezent, dupa finalizarea cercetarii judecatoresti in rejudecarea fondului), este:

  1. Prin Ordinul directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014, am fost trecut in rezerva, din oficiu, din motive imputabile mie, invocandu-se art. 85, alin. 1, lit. m (nerevalidarea certificatului de securitate) si alin. 2 din Statutul cadrelor militare.

Trecerea in rezerva s-a dispus prin abuz de autoritate si urmare directa a indeplinirii vadit defectuoase a unei pluralitati de acte comise in exercitarea atributiilor de serviciu de catre susnumitii, subordonati ai prim-adjunctului directorului SRI.

In esenta, sustin cu probe si argumente irefutabile, ca toti cei implicati in luarea masurilor pe care eu le contest, care au culminat cu aceasta trecere in rezerva, au efectuat asupra mea si a altor doi colegi (mr. FLOREA DANIEL – sef birou in cadrul Directiei Generale Securitate Interna si mr. PETRE SEVER TUDOR – ofiter de executie in Sectorul Antiterorism din UM 0735 Ploiesti – DJI Prahova, ambii trecuti tot in rezerva) cercetari abuzive concretizate, exemplificativ, si nu limitativ, in:

  • au consemnat fapte si imprejurari care nu corespund adevarului;
  • nu au respectat dreptul la aparare al militarilor si nu ne-au adus la cunostinta faptele pentru care am fost „verificati special” si sanctionati;
  • au formulat propuneri sau, dupa caz, au dispus masuri punitive fara a exista probe, respectiv au luat decizii, in aceleasi conditii netemeinice si nelegale, sau si-au exprimat acordul / avizul de a se dispune aceste sanctiuni, fara ca motivele sa aiba corespondent in realitate.
  1. Din calitatea procesual civila de parte in cauza, din pozitia de reclamant, intentionez sa va elucidez acum, dupa ce ati efectuat cercetarea judecatoreasca si ati ramas in pronuntare, „mecanismul” si „cheia”, desigur in acceptiunea mea, acestei spete, ca un bun cunoscator din interior – timp de aproximativ 19 ani – al modului / modalitatilor neoficiale, nevazute si nestiute de functionare/actiune, in anumite cazuri, a sistemului SRI si nu numai.

Imi cer scuze pentru ca:

– le depun tarziu, la limita termenului rezonabil care sa va permita sa le evaluati si sa le luati in calcul la pronuntarea solutiei, dar am mari probleme de sanatate dupa ce am fost supus la alte doua interventii chirurgicale oncologice la Institutul de Oncologie Fundeni-Bucuresti (subsecvente celorlalte doua de la Sectia de Chirurgie Plastica si Reparatorie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti), relatia interactiva cu reprezentantul meu conventional fiind anevoioasa, cel putin in timpul internarii pana la 11.04.2019 si acum, post-operator;

– le-am redactat intr-o maniera exhaustiva, dar, avand in vedere prognosticul foarte scurt de viata indicat de toti medicii curanti pentru cancerul de piele care mi s-a declansat in anii 2014-2015 (toate studiile si statisticile medicale indica o rata de supravietuire in medie de 5 ani)[1], [2],[3], apreciez ca este ultimul moment oportun si pertinent in care sa prezint adevarul cu privire la ceea ce mi s-a intamplat. Vreau sa am constiinta impacata ca, pentru ceea ce am gresit, am fost sanctionat legal si cu temeinicie, dar – mai ales – doresc ca, pentru faptele pe care nu le-am comis si pentru care nu sunt vinovat, inventate de SRI, nu raman blamat public fata de colegi si prieteni. Ar constitui o minima reparatie morala. Aceasta nu este o captatio benevolentiae!!

  1. Un prim aspect rezida in imprejurarea ca fiecare structura militara (M.Ap.N., SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI – remilitarizata, Jandarmeria si ISU) adopta, de la nivelele de comanda competente prevazute in propriile acte normative de organizare si functionare (legi organice), o legislatie interna proprie care, de foarte multe ori (cel putin in cazul SRI), nu respecta regulile de tehnica legislativa, sunt confuze, nepredictibile si intra in contradictie intre ele, contradictii putand fi intalnite chiar in cuprinsul aceluiasi act normativ.

Aceste ordine de director nu sunt supuse niciunui control de legalitate impartial. Exista doar unul formal, exercitat de Directia Juridica, ai carei juristi sunt eterogeni din punct de vedere profesional. Nimeni nu are curajul de a ataca in contencios administrativ acele ordine de director contrare Constitutiei, Legii nr. 80/1995 prin care s-a aprobat Statutul cadrelor militare, HGR nr. 106/09.02.2011[4] care a aprobat Ghidul carierei militare. Cei care, totusi, au avut decenta si demnitate, au fost exclusi din Serviciu.

  1. Lipsesc din actuala legislatie urmatoarele acte normative: o adevarata lege a lustratiei, pachetul de legi de securitate nationala si, indeosebi, legea de aprobare a unui statut al cadrelor militare de informatii.

Sunt deficitare in reglementare: Legea 182 /2002 si HG 585 / 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania care permit, contrar Constitutiei[5], ca neacordarea, retragerea, nerevalidarea certificatului / avizului de securitate sa nu se motiveze.

  1. Cu privire la cadrul juridic intern din SRI va invederez, in primul rand, ca nu este sistematizat / codificat. In al doilea rand, actele normative sunt redactate neglijent si, nu de putine ori, confuz / echivoc si in terminologie nejuridica, unele cu stiinta, tocmai pentru a lasa loc abuzurilor[6], cele mai elocvente fiind:

Ghidul carierei in SRI aprobat prin OD SRI nr. S / 1357/2011, care nu are nicio tangenta cu Ghidul carierei militare aprobat prin HGR nr. 106/09.02.2011.

„Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” aprobata prin OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008.

OD SRI nr. 001010 / 2004 privind auditul intern si verificarea speciala, ca specie atipica a acestuia, anume „strecurata” in acest act normativ.

OD SRI nr. 0894/04.03.2003 modificat si completat prin OD SRI nr. 001054/20.10.2005 referitor la activitatea de securitate interna.

De subliniat esenta: pana si in noul Cod de procedura penala, legiuitorul a renuntat la sistemul inchizitorial si l-a adoptat pe cel acuzatorial[7]. In SRI, nu !

Actele normative interne ale SRI nu respecta, la elaborare, normele de tehnică legislativă prevazute de Legea nr. 24 din 27 martie 2000, norme care sunt obligatorii:

”Art. 3. – (1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputaţilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii.

(2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale. (s. n.)”

Din aceasta cauza, de exemplu, sanctiunea de ”mustrare scrisa” mi s-a aplicat … oral.

Mai grav, nesistematizate si necodificate fiind, prevederile privind constatarea, cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare sunt disipate, haotic, in trei acte normative interne (ordine de director).

Cadrul factual initial al ”verificarii speciale” nu are nicio legatura cu concluziile la care s-a ajuns in final (”s-a plecat de la ceva si s-a ajuns la cu totul altceva”) si nici cu temeiurile de drept care au stat la baza aplicarii sanctiunii disciplinare si a celorlalte masuri cu caracter sanctionator pe linie de comanda. Daca SRI ar fi depus inregistrarea audio a discutiilor ”comisiei de verificare speciala” cu subsemnatul din decembrie 2013, ati fi remarcat ca s-a plecat de la o situatie care nu ma privea pe mine si nici nu avea conotatii profesionale de calitate si eficienta a muncii si a actului de comanda exercitat de mine la nivelul sectorului pe care il conduceam si profilului de munca pe care il coordonam la nivelul judetului Prahova.

  1. Pe de alta parte, doresc a devoala judecatorului fondului ca, sub masca reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create unele mecanisme juridice [8] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin, deja, celebra „ventilare”[9] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirm ca au fost indepartate abuziv din sistem multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor.

  1. In prima conditie generala de legalitate, conformitatea actului administrativcu Constitutia, legile si celelalte acte normative cu forta juridicasuperioaraeste un principiu traditional, unanim recunoscut, aplicabil administratiei publice. Nu veti intalni aceasta conformitate nici la actele interne cu caracter normativ, nici la actele administrative individuale.
  2. SRI este o institutie opaca, indiferenta la necesitatea adoptarii unei atitudini de respect fata de cadrele militare si civile din componenta sa si, ce este mai grav, lipsita de respect fata de justitie. S-a opus la admiterea tuturor probelor propuse spre administrare de subsemnatul reclamant, nefiind de acord nici cu cele minimale, de bun simt juridic.

A refuzat, nemotivat, sa depuna la dosarul cauzei, in procedura documentelor clasificate, inscrisurile si inregistrarile audio solicitate de mine si admise de dv. in temeiul art. 298 Cod procedura civila; nici macar nu a comunicat ce calificative profesionale mi s-au acordat pentru activitatea depusa in 2013 (deoarece au fost ”FOARTE BUN” !).

Observatie: Nu ne aflam in situatia prevazuta de alin. (2) al art. 298 C. pr. civ., deoarece inscrisurile solicitate nu vizeaza apararea nationala a Romaniei, nici securitatea nationala si nici siguranta publica. Ma privesc strict pe mine. Apoi, asa cum paratul SRI a utilizat pentru toate celelalte documente/acte pe care le-a depus prin posta secreta la partea clasificata a dosarului cauzei, nu vad impedimentul ca, si pentru acestea, sa fi procedat similar.

In fine, nu a depus la dosar adresa oficiala solicitata in mod repetat prin Incheierile de sedinta din 18.01.2019 si 15.02.2019, asumata de directorul SRI, prin care sa mentioneze daca le mai detine, sau nu, si daca da, care sunt motivele pentru care paratul SRI intelege sa nu respecte dispozitia judecatorului fondului. Consilierul juridic al SRI nu are mandat sa vorbeasca in numele autoritatii reprezentantului legal al SRI (art. 23 din Legea nr. 14/1992).

Va rog sa constatati ca paratul SRI a incalcat, astfel, prevederile art. 10 si 12 din Codul de procedura civila (Obligatiile partilor, respectiv Buna – credință ), dv., ca judecator al fondului, dand dovada de clementa ca nu i-ati aplicat o amenda judiciara in conditiile art. 12, alin. (2) C. pr. civ.

  1. In secundar, am certitudinea ca, in procedura speciala care reglementeaza regimul documentelor clasificate, paratul SRI a depus numai extrase din inscrisuri, atat din ordinele de director, cat si din diferitele rapoarte intocmite inainte si in timpul actiunii de verificare speciala (AVS).

Va rog a verifica acest aspect important, consultand partea clasificata a dosarului, mai jos urmand a explica consecintele juridice ale acestei modalitati in care SRI intelege, in toate cauzele in care este parte, sa-si probeze aserțiunile si alegațiile.

Nota: Siguranta cu care afirm aceasta, fara ca eu sa am acces la aceste inscrisuri (care este o alta problema care comporta critici privind dreptul meu la aparare, dreptul la un proces echitabil si al egalitatii de arme) imi este conferita de fosta mea calitate de ofiter al Directiei Juridice a SRI (initial functia fiind denumita ”ofiter cu asigurarea legalitatii” si, apoi, redenumita ”consilier juridic”), exercitata pe o perioada totala de 6 (sase) ani (01.12.1991-21.01.1996 si 01.07.2002-01.04.2004).

De exemplu, daca SRI ar fi depus, integral, OD SRI nr. 001010 / 2004 privind auditul intern (care reglementeaza si actiunea de verificarea speciala), ati fi observat ca acesta, asa cum ii este si denumirea, se refera la auditul financiar – contabil si de gestiune, deci nu are absolut nicio legatura cu activitatea informativ-operativa. Daca auditul intern (organele proprii de control financiar preventiv, comisiile de inventariere, comisiile de achizitii publice etc. etc.) constata nereguli, evenimente contrainformative, delapidari, situatii financiar contabile intocmite necorespunzator ori neintocmite etc., atunci se constituie o comisie de verificare speciala de audit.

La sectoarele informativ operative nu se exercita audit intern, ci controale tematice sau controale de fond, efectuate de structuri specializate de control din fiecare unitatate centrala de profil, eventual cu cooptarea unor ofiteri inspectori din Corpul de control al directorului SRI.

Prin aceasta asa zisa ”tactica”, sfidatoare in atributele sale (in primul rand fata de instanta, nu fata de mine, care sunt lezat deja din 2013), SRI intentioneaza a blura elementele de nelegalitate din procedura de ”verificare speciala” si a-si dilua, pana la anulare, responsabilitatea / vinovatia care-i incumba.

  1. Simptomatice in atitudinea si conduita manevriera si incongruenta a paratului SRI, sunt considerentele/punctele de vedere din INTAMPINAREA initiala nr. 1363086 din 26.06.2014, prin care solicita respingerea cererii de chemare in judecata si mentinerea ordinelor contestate. Veti observa lesne ca transpare, in primul rand, o mentalitate de superioritate, o pozitie de forta a Serviciului fata de militarii incadrati, care au drepturile prevazute in Constitutie, Statutul cadrelor militare si regulamentele militare generale ale MapN, ale Guvernului, recunoscute in unele cazuri doar formal, deoarece in practica acestea nu sunt respectate[10].

Cel mai relevant exemplu este trimitere la institutia „actului de comandament cu caracter militar” definit de art. 2, lit. l) din Legea nr. 554/2004, considerandu-se, contrar legii si practicii I.C.C.J.[11], ca ordinul pe linie de resurse umane prin care un ofiter este eliberat din functie sau trecut in rezerva ar fi un act de comandament militar !

In aceasta „logica” a paratului, ar insemna – desi nu o precizeaza expressis verbis – ca, in conformitate cu art. 5, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 554/2004, ordinele de director contestate de subsemnatul sa nu poata fi atacate in contencios administrativ, ceea ce este gresit.

Sub „umbrela” sistemului militar, caruia ii evoca elogios scopuri si interese nobile superioare „civililor”, paratul sustine ca un cadru militar poate fi mutat ori schimbat din functie,  transferat etc. – desi chiar paratul sustine ca astfel de masuri nu se adopta arbitrar, ci „cu luarea in calcul a conditiilor prevazute de Legea nr. 80/1995 si cu o temeinica justificare” (pagina 7, paragraful 2).

Or, asa cum se va arata si argumenta mai jos, paratul nu a respectat tocmai aceste doua principii clamate.

Concret, aplicat la prezenta cauza dedusa judecatii, in lipsa de alte argumente decat cele improvizate din chestiuni generale, redundante ori preluate cu copy paste din actele procedurale din alte spete, SRI sustine finalmente, ca un corolar al intregii tentative demonstrative, ca subsemnatul reclamant folosesc „subterfugii” pentru a incerca sa << … apar ca „victima” a unui sistem. >>. Diferit de adevarul ca imi repugna a ma victimiza, important este ca, in intregul meu demers institutional si procedural de a se face dreptate in cauza care ma priveste, nu utilizez subterfugii, ci actionez cu buna credinta. De altfel, aceasta imprejurare este sustinuta de argumentele pertinente prezentate in cererea introductiva de instanta / initiala, in modificarea de doua ori a cererii (numai cu privire la daunele morale care, finalmente, le solicit in cuantum de 10.000 euro) precum si in intreaga prestatie de pana in prezent (propunere si administrare de probe, depunerea unor note de sedinta, concluzii la fond, in recurs si prezentele, la rejudecarea fondului).

  1. Deci, desi cauta sa ne convinga de superioritatea organizarii si legislatiei militare, tot SRI se contrazice singur si opereaza in actele sale normative interne cu o terminologie improprie, nepotrivita sistemului militar. Nu veti identifica in intreaga legislatie autohtona in domeniul militar notiuni de genul: „management”, „manager” sau „act de management”.

Singura ”aroganta” cosmopolita care poate fi acceptata, este de a denumi in termeni civili o unitate militara precum este, de exemplu, Directia Generala Management Resurse Umane si Organizare. Dar, si din aceasta titulatura pompoasa, termenul ”Management” poate lipsi lejer.

De asemenea, nu veti auzi vreodata in fortele armate romane (MApN, SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI, Jandarmerie, ISU) apelative gen: ”Domnule manager”, ”Domnule loctiitor de manager”, ”Domnule adjunct de manager” sau, cea mai hilara, ”Domnule middle manager”.

In armata exista doar comandanti, sefi de unitati/subunitati, ordine si acte de comanda. Toata terminologia actelor normative, toti termenii de specialitate sunt de genul:

In concluzie, eliberarea mea din functie nu putea fi decat act de comanda.

  1. Pe langa intregul cortegiu de sanctiuni disciplinare si alte masuri represive, sicanatorii, va rog sa observati ca retorsiunea a luat forme grotesti, g-ral. lt. Coldea si col. Marin Constantin, sprijiniti de Kovesi Laura Codruta, fabricandu-mi, prin procurorii unitatii de ”elita” a DNA de la Ploiesti (Raileanu Cerasela, Negulescu Mirceape care l-am nominalizat inca din august 2014 intr-o plangere penala adresata DNA, pe vremea cand acesta era procuror la PCA Ploiesti, in coniventa cu Onea Lucian Gabriel), ds. pen. nr. 150/P/2014, in care – fara a avea calitatea de suspect ori inculpat, nici macar de martor – , am fost perchezitionat domiciliar pe 27.01.2016 si care a fost declinat la DNA – Structura centrala unde ”zace” si acum in nelucrare de 5 ani (am depus in acest sens cateva inscrisuri relevante la dosarul cauzei)

Din observatiile personale si din discutiile cu colegii avizati si de buna credinta, la randul lor buni cunoscatori ai abuzurilor SRI, rezulta ca institutia a actionat impotriva mea cu o multime de slujbasi obedienti, fiind un egregor malefic, o masa amorfa in imanenta de neoprit[13]. E. g.: mandatul de perchezitie domiciliara (depus de mine la dosarul cauzei) a fost emis de judecatorul de drepturi si libertati Trandafirescu Zinica, fosta mea colega la SRI Prahova, anterior fosta colega la Securitatea Prahova cu col. Marin Constantin, care a primit definitiv si irevocabil, calitatea de agent al Securitatii ca organ represiv al regimului comunist si de incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenesti de la CNSAS, Curtea de Apel Bucuresti si, in recurs, de la ICCJ. Mandatul nu respecta niciuna dintre conditiile de continut prevazute de art. 158 C. pr. pen.!

Pentru a ma mentine in nota de obiectivism a acestor concluzii, recunosc ca, eu singur (in anumite contexte impreuna cu alti doi-trei ofiteri), nu puteam lupta cu Sistemul si nu aveam forta si instrumentele de a stopa forta (neo)securitatii instalata in toate structurile si palierele importante ale SRI. Dar aceasta a fost o optiune personala si mi-am asumat riscurile.

  1. P R E Z E N T A R E A S I A R G U M E N T A R E A 

C O N C L U Z I I L O R

 

P E  C A L E  D E  E X C E P T I E

 

  1. Au fost declarate neconstitutionale urmatoarele texte de lege:

Din Statutul cadrelor militare:

       “În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

  1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art.35 alin. (2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

      În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale….” (Decizia nr. 71 din data de 29.01.2019 si Comunicatul de presa al CCR din 29.01.2019)

Urmatoarele texte de lege pe care s-au intemeiat masurile luate de SRI impotriva mea sunt, deci, neconstitutionale:

Articolul 34 (1) Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35 ….

(3) Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.    

       Va rog a da eficienta juridica Deciziei nr. 71 din data de 29.01.2019 a CCR, care este definitiva, general obligatorie si actioneaza pentru viitor si sa constatati nulitatea absoluta a aplicarii sanctiunii  disciplinare

  1. 1. Sanctiunea disciplinara nu mi-a fost aplicata prin ordin de director, neindeplinindu-se, astfel, conditiile de fond si forma ale finalizarii actiunii disciplinare (pe care, oricum, paratul SRI a denumit-o sui-generis ”actiune de verificare speciala).

Am primit doar o hartie prin care mi se aducea la cunostinta ca am fost sanctionat de director, enumerandu-se temeiurile asa-zis legale, si acelea gresite cu neconcordante intre articolul si litera invocata si textul tiparit al actului normativ intern, fara alte precizari concrete privind faptele apreciate a fi abateri disciplinare, locul si data savarsirii lor, imprejurarile comiterii acestora, fata de ce persoane (care trebuiau nominalizate cu nume si prenume si nu, de exemplu, ”fata de superiorii, egalii si inferiorii in grad” , adica de-avalma, fata de toti!) .

Actele administrative, indiferent ca sunt acte normative sau individuale, trebuie sa fie emise in mod obligatoriu in forma scrisa, propunere care se regaseste si in proiectul Codului de procedura administrativa, forma scrisa fiind prevazuta ca o regula a elaborarii actului administrativ.

Cel mai puternic argument este continutul ”CODULUI RENEUAL DE PROCEDURĂ ADMINISTRATIVĂ A UNIUNII EUROPENE”, Cartea a III-a – Procedura de adoptare a deciziilor individuale[14].

            Va adresez rugamintea a va documenta cu Cartea a III-a – Procedura de adoptare a deciziilor individuale (Echipa de redactare: Paul Craig, Giacinto della Cananea, Oriol Mir, Jens-Peter Schneider, Vanessa M. Tünsmeyer, Marek Wierzbowski), si de a face aplicarea art. 4 din C. pr. civ.[15]

Din aceasta perspectiva se impune anularea sanctiunii disciplinare.

  1. S-au aplicat ordine normative ABROGATE, imprejurare de natura a atrage nulitatea absoluta a actelor administrative a caror emitere s-a intemeiat pe acestea.
  2. a) Primul regulament militar incident in cauza trebuia sa fie al disciplinei militare, dar nu cel indicat eronat de parat in INTAMPINARE, adica Ordinul M 26 din 06.03.2009, care la data asa-zisei cercetari a abaterilor disciplinare era ABROGAT expres, ci Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea „Regulamentului disciplinei militare”[16].
  3. b) Al doilea regulament militar aplicabil trebuia sa fie de ordine interioara, dar nu cel indicat de parat, tot eronat, in INTAMPINARE, adica aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii nr. M42 din 27.04.2000, si acesta ABROGAT, ci Ordinul Ministrului Apararii nr. M 92 din 17 septembrie 2008 pentru aprobarea G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate”[17].

Imprejurarea ca, ulterior, paratul SRI nu le-a mai invocat in Notele de sedinta din 17.11.2014 si in continuare, iar in Raspunsul la interogatoriu din 11.02.2015 a raspuns evaziv si neconcludent la intrebarea nr. 10, nu inseamna ca incidentul procedural nu a avut loc. Reconsiderarea discursului paratului SRI se datoreaza imprejurarii ca, in Raspunsul la Intampinare pe care l-am depus la termenul din 25.09.2014, am atras atentia asupra acestei eronate aplicarii a legii.

  1. Actele administrative nelegale si netemeinice emise de SRI prin abuz in serviciu contra intereselor personale ale subsemnatului, cu autori: comandantul UM 0735 Ploiesti, col. Marin Constantin (ofiter de securitate dovedit de CNSAS si Curtea de Apel Bucuresti), initiatorul ansamblului masurilor de retorsiune impotriva mea, impreuna cu prim-adjunctul directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian, cu complicitatea cadrelor militare membre ale comisiilor constituite in cauza, in emiterea ordinelor (premeditate), mi-au produs vatamari ale drepturilor mele legitime: la aparare, demnitate si onoare, munca, sanatate precum si, cel putin temporar, la un trai decent.

Nota: ”Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Subsemnatul consider, motivat si cu probe, ca membrii Biroului Executiv al Consiliului Director al SRI se fac vinovati de neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu[19], deoarece l-au numit si mentinut pe col. Marin Constantin in functia de sef directie judeteana a SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008, care interzic, neconditionat si fara exceptii, numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul „structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.

Astfel, conducerea SRI l-a desemnat, imputernicit si, in final, numit inca din anul 2006, pentru ca apoi sa-l mentina, in functii de comanda pe col. Marin Constantin, fost ofiter de Securitate, fara a solicita Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii, asa cum obliga art. 3, alin. 1, lit. h coroborate cu art. 5 din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, verificari asupra sa, respectiv daca a fost lucrator al Securitatii si daca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, cunoscand ca acesta a avut calitatea de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrieri ascunse / anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

CNSAS si Curtea de Apel Bucuresti, la cererea noastra, Gulianu Florin si Florea Daniel, au facut verificari si, in ds. nr. 5738/2/2017, instanta sesizata a dat urmatoarea solutie de politie politica ”Admite cererea de chemare în judecată. Constată că pârâtul Marin Constantin a fost „lucrător al Securităţii” în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de declarare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 18.12.2017, în condiţiile art. 402 raportat la 396 C. pr. civ. 
Document: Hotarâre  4987 /2017,  18.12.2017”

P E  F O N D

  1. CONTEXTUL INITIAL
  2. Au fost preluate, necenzurat, ideile fixe si preconcepute, fara niciun corespondent in realitate, ale col. Marin Constantin potrivit carora, prin natura relatiilor pe care le am cu mai multi parlamentari din Prahova (fosti sau in exercitarea mandatului, ex.: Daniel Savu[20], Ion Eparu[21], Marian Florian Saniuta[22]), as fi incercat sa determin (influentez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din functia de sef al unitatii teritoriale a SRI Prahova. Actele materiale ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de subsemnatul, in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de aceste conexiuni politice, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin actiuni de natura a-l compromite [23].
  3. In context si in baza unor rapoarte personale ale col. Marin Constantin inaintate prim-adjunctului directorului SRI (in a carui directa coordonare se afla, in acea perioada, unitatea de la Prahova), rapoarte pe care Marin Constantin le recunoaste in declaratiile date la DNA Bucuresti, Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari (in ds. care i s-au intocmit cu nr. 83/P/2014, 84/P/2014, 109/P/2014 si 125/P/2014), in luna decembrie 2013, s-a deplasat la sediul DJI Prahova o comisie de „verificare speciala” compusa din:

– col. Anghel Gabriel – Corpul de Control al directorului SRI, aparentul sef al comisiei,

– cpt. Damureanu George – sef birou avize NATO din cadrul Directiei Generale Securitate Interna si

lt. col. Georgescu din cadrul Directiei Juridice.

Nu cunosc continutul raportului fostului comandant, dar – din intreaga derulare a „verificarii speciale” (intrebarile adresate, bateria de chestionar aplicata la testarea comportamentului simulat cu aparatul poligraf etc.) si din evolutia situatiei mele juridico-profesionale (eliberarea din functie, punerea la dispozitie, mutarea la o unitate cu profil neoperativ, in alta garnizoana si alta specialitate militara, nerevalidarea avizului de securitate si trecerea in rezerva) – pot deduce, cu grad mare de certitudine, care au fost asa zisele abateri disciplinare pe care le-a invocat si pe care le-a imbracat / prezentat intr-un mod pretios, pentru a le conferi o tenta profesionala, cu conotatii pe linie contrainformativa si plasate in registrul neindeplinirii atributiilor de serviciu specifice functiei de sef sector pe care o detineam.

De altfel, prin probele obtinute in timp (inscrisuri) si pe care le-am depus la dosarul cauzei, s-a confirmat ca aceste alegatii au fost facute de fostul sef al unitatii (si nu de alt cadru militar), acestora fiindu-le adaugate / aduse completari si „imbunatatiri” de catre membrii comisiei, conform ordinului nescris[24] cu care au venit de la Bucuresti.

Cu alte cuvinte, afirm – fara teama de a gresi – ca, aprioric, rezultatele la care trebuia sa se ajunga prin „verificarea speciala” fusesera deja comunicate si impuse membrilor comisiei, singurul impediment care trebuia surmontat fiind doar simularea procedurii de cercetare.

Abia in instanta de contencios administrativ, la prima judecare a fondului, din INTAMPINAREA depusa de SRI, am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele de care am fost acuzat (dar nici din acest act procesual nu mi-am dat seama in ce au constat, concret, deoarece au fost insiruite tot generic), respectiv:

  • crearea … unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”;
  • „… a actionat fara a raporta ierarhic si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea cu mai multe cadre ale Serviciului si expunerea unor date care constituiau obiectul activitatii profesionale, fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale”;
  • „ofiterul nu a raportat ierarhic in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu, inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative[25]”;
  • „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.
  1. In aceasta etapa a expunerii situatiei de fapt si de drept, apreciez necesar a face doua precizari importante, in registre diferite:
  2. a) Periodic, Marin Constantin a avut reprezentari personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.

Situatia descrisa a avut urmatoarele precedente:

In anul 2006, impotriva lt. col. Marin Constantin (la acea perioada prim loctiitor al sefului DJI Prahova), au formulat acuzatii justificate / argumentate: lt. col. Soare Marius, mr. Cernica Romica si mr. (r) Radu Adrian Ovidiu privind savarsirea unor infractiuni de coruptie si abuz in serviciu, in principal in legatura cu mult mediatizata actiune informativ-operativa „DISTILERIA”. Conform Fisei postului, prim loctiitorul comandantului coordona linia de munca / profilul „C – Securitate economica”, din care faceau parte ofiterii mentionati.

Cel de-al treilea a sesizat cu plangere penala Directia Nationala Anticoruptie – Structura centrala, care si-a declinat competenta la Sectia Parchetelor Militare.

Replica impotriva lor a fost pe masura „deranjului” produs: doi din ei au fost inculpati si condamnati de Curtea de Apel Alba Iulia la diferite pedepse cu inchisoarea, cu dispunerea suspendarii conditionate a executarii pedepselor, iar Cernica Romica a fost achitat[26].

In anul 2012, susnumitul comandant a mai „identificat” in interior si alte ”elemente dusmanoase”, ostile lui, respectiv patru ofiteri care au ”constituit un grup strategic care desfasura actiuni oculte menite a conduce la destituirea sa din functia de sef al directiei judetene”. Au fost aspru sanctionati urmare tot unei ”actiuni de verificare speciala” dispuse cu aceleasi ura si patima.

  1. b) In luna noiembrie 2013, col. Marin Constantin – incalcand toate regulile de protectie informativa, functionare organizationala si disciplina militara – probabil cu aprobarea prim adjunctului directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian – a comandat, direct sau prin intermediar[27], jurnalistului Ignat Sebastian de la publicatia „Actualitatea Prahoveana”, care apare numai in format electronic, doua articole cu atac direct la persoana parlamentarilor nominalizati, Savu Daniel si Eparu Ion si, subliminal, la adresa persoanei mele.

De o calitate jurnalistica cel putin indoielnica (chiar penibile, infantile), textele au fost postate la o asa numita rubrica „Pamflet”:

Bârfoteca APH. Pesedistii vor să-l schimbe pe seful SRI Prahova / O întâmplare cel putin nostimă, postat pe 04.11.2013, ora 16:30

si

Caz ciudat în medicina prahoveană: Deputatului Ion Eparu i-a apărut o galenă lângă ureche, postat pe 20.11.2013, ora 12:21

  1. Se impune a face cateva consideratiuni pentru a se intelege exact semantica mesajului transmis de cei doi (ofiter SRI cu functie de conducere si jurnalist local), precum si scopul acestor „pamflete”:
  2. In luna octombrie 2013, senatorul Daniel Savu a initiat in sedinta Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI o interpelare in legatura cu multitudinea proprietatilor imobiliare (constructii si terenuri) detinute de col. Marin Constantin, sub aspectul justificarii sumelor de bani cu care acestea au fost achizitionate sau construite, mobilate, utilate, modernizate / reabilitate si intretinute, pentru care anual plateste impozite si taxe, exprimandu-si rezerve serioase ca sursa banilor ar fi numai salariul de bugetar al ofiterului, chiar daca acesta este la nivelul unui comandant de unitate militara, dar teritoriala / judeteana. Intrebarile au fost adresate in scris directorului SRI, conform Regulamentului Comisiei.

In context, eu am fost acuzat ca as fi furnizat senatorului (membru in Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI) date despre proprietatile sefului directiei judetene.

Invinuirea este falsa.

Fapta nu a existat si, de altfel, nici nu a fost probata (era si imposibil). Desi relatiile mele interpersonale cu demnitarul erau asumate si cunoscute pe linie de resurse umane, securitate interna si de comanda, acestea nu au avut legatura cu activitatea Serviciului ori a cadrelor, si nici chiar cu averea acumulata de fostul comandant, care oricum nu se incadreaza in categoria informatiilor clasificate.

  1. Col. Marin Constantin a comandat aceluiasi ziarist, Ignat Sebastian, fie direct, fie tot prin intermediar, al doilea „pamflet”, un atac gratuit, nedemn, la adresa prof. univ. dr. ION EPARU – deputat de Prahova.

Diferit de lezarea evidenta a onoarei si demnitatii persoanei distinsului profesor universitar, deputat in Parlamentul Romaniei, si de prejudiciul de imagine rasfrant si asupra familiei sale prin acest atac suburban de presa, ofiterul de Securitate recuperat de SRI, Marin Constantin, a intentionat, concomitent, cu acordul prim-adjunctului directorului si avizul Directiei Generale de Securitate Interna, sa-mi altereze relatiile personale cu parlamentarul, aceasta in considerarea imprejurarii ca locuiam cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea deputatului Eparu Ion (Contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti).

Mai grav este ca, prin textul articolului, s-a dorit sa se sugereze existenta unei conexiuni de o anumita natura operativa a parlamentarului cu SRI (a se vedea, in continutul articolului, referirea la str. Stadionului, Directia Judeteana de Informatii Prahova a SRI avand sediul pe aceasta strada).

  1. Cu privire la asa-zisa imixtiune a mea in viata privata a lui Marin Constantin – un ”fake” ieftin! -, totul a debutat in 18 martie 2013, cand acesta a inceput sa posteze public, in mediul internet, pe diferite site-uri de profil[28], ofertele de vanzare a tuturor proprietatilor sale imobiliare, indicand ca numar de apel de contact pe cel al telefonului de serviciu repartizat de conducerea SRI pentru uz profesional (0726141644), si nu pentru comunicari private referitoare la vanzarea averii si cumpararea / schimbul de imobile.

Foarte grav, Marin Constantin, ofiter SRI cu grad  de ofiter superior, colonel, comandant de unitate cu functie de general maior, si-a permis sa posteze pe internet in 26.08.2013, ora 07:01:29, urmatorul anunt de samsar de terenuri si vile: „ BREAZA-CASA LA COMANDA! – PE 400 SAU 700 MP !. BREAZA- CONSTRUIM CASA LA COMANDA CLIENTULUI, PROIECT ALES DE CUMPARATOR, MATERIALE: CARAMIDA + LEMN SAU LEMN (sic!). SUPRAFATA CONSTRUITA 150 MP, AMPRENTA LA SOL 75 MP. PRETUL CASEI LA STADIUL FINISATA ESTE 89.000 EURO”.

Despre aceste anunturi publice au luat la cunostinta multi ofiteri din unitatea SRI din Prahova, iar mr. Florea Daniel, seful Biroului securitate interna pe cinci judete (PH, DB, AG, TR, GR)[29], a raportat in scris unitatii sale centrale aceste aspecte, suplimentar precizand cu argumente faptice ca nici veniturile comandantului si nici creditul bancar (contractat la Volksbank in moneda franci elvetieni)[30], nu acopereau cheltuielile / nu le justificau.

 Nota: De altfel, informatia s-a confirmat si din alte surse. Astfel, unul din subordonatii mei din acea perioada (anii 2010-2012), cpt. Ionita Sorin, in prezent cu gradul de maior, avansat la unitatea centrala DGPCT, care contractase si el un credit bancar in franci elevetieni tot de la Volksbank si care se deplasa, fara stirea mea, de 2-3 ori pe saptamana, in timpul programului de lucru, la banca respectiva din Ploiesti pentru a concilia / elimina, pentru el si pentru col. Marin Constantin, unele clauze abuzive ale contractului, pe langa aroganta raspunsurilor despre plecarile sale din unitate (despre care are cunostinta si sunt aprobate de comandant direct, iar eu nu as fi avut dreptul sa fiu informat), mi-a explicat ca trebuie, in plus, sa dovedesc si intelegere, deoarece col. Marin Constantin i-a crescut asa de mult cuantumul ratei imprumutului si dobanzii, incat nu mai are bani din care sa plateasca.

Mentionez ca, in lunile septembrie si octombrie 2013 (cu mult timp dupa ce se diseminase in spatiul public si in mediul civil postarile pe internet ale col. Marin Constantin si ale sotiei sale, prin care anuntau intentia de a-si vinde toate proprietatile imobiliare si de a cumpara altele), i-am furnizat prin e-mail sefului de birou securitate interna, cu sprijinul sotiei mele, care lucreaza in domeniul intermedierilor imobiliare, situatii sistematizate obtinute cu soft-ul „Imobmanager” cumparat de la furnizorul specializat „Titirez” (adica exact cele pe care vi le-am depus si eu la dosarul cauzei, anexate actiunii introductive de instanta).

Pe cale de consecinta, nu subsemnatul i-am transmis senatorului Daniel Savu, in octombrie 2013, situatia proprietatilor postate pe site-uri, inca din luna martie 2013, de col. Marin Constantin, parlamentarul obtinandu-le singur, soft-ul „Imobmanager” nefiind un monopol in utilizare al sotiei mele, putand fi achizitionat liber de orice persoana interesata.

In concluzie, in mod abuziv, intr-o interpretare proprie, facuta cu rea credinta, membrii comisiei de verificare speciala si prim adjunctul directorului SRI au putut sa retina ca abatere disciplinara „crearea unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”, raspunsul la urmatoarele intrebari fiind, cel putin, de bun simt, extrem de necesar, dar neprecizat de SRI:

– in ce a constat acel invocat „context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale” ?;

– fata de cine, cand, cum am utilizat „… date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii” ?;

– ce se intelege prin „date referitoare la situatia financiara si viata privata” ?.

Raspunsul, corect / in deplin acord cu adevarul, este, succint, cel potrivit caruia contextul defavorabil si decredibilizarea SRI le-a generat insusi col. Marin Constantin, comandantul unitatii, prin:

  • postarea pe internet / exhibarea in public a multitudinii de proprietati imobiliare, cu fotografii, descrieri cu date tehnice, preturi etc. si a intentiilor de a-si achizitiona imobile in Bucuresti, Eforie Nord sau / si Mamaia;
  • afisarea numarului de telefon de serviciu al SRI, destinat comunicarii interinstitutionale;
  • achizitionarea acestora in conditii cel putin dubioase sub aspectul justificarii provenientei si cuantumului banilor platiti ca pret, al onorabilitatii unora din persoanele de la care a cumparat sau cu care s-a asociat pentru a derula afaceri in domeniul imobiliar;
  • reactia deplasata de a comanda jurnalistului Ignat Sebastian, de la publicatia electronica „Actualitatea Prahoveana”, doua articole pamflet de atac la persoana, prin care a lezat onoarea si demnitatea parlamentarilor prahoveni Daniel Savu si Ion Eparu – care, dealtfel, excede atributiilor si competentelor comandantului, contravine Statutului cadrelor militare si Legii de organizare si functionare a SRI, Regulamentului intern de organizare si functionare, precum si Ordinului directorului SRI privind relatiile angajatilor SRI cu mass-media;
  • autocompromiterea in fata inspectorilor si conducerii ANAF – Administratia Judeteana a Finantelor Publice Prahova, prin complicitate la faptele sotilor Mihai Denis si Mihai Luiza (asociati cu Marin in ”afaceri la negru”), de a derula tranzactii imobiliare (vanzari de terenuri construibile si cladiri noi), operatiuni taxabile din punct de vedere al TVA, conform Codului Fiscal,  fara sa declare si sa plateasca la bugetul de stat TVA in valoare de 580.80.000 ROL (258.080 lei RON);
  • autocompromiterea in fata colegilor, administratorilor dealer-ului auto si a tuturor celor care au luat la cunostinta, prin achizitionarea in decurs de cateva zile a (3) trei autoturisme marca „KIA” la pret de 2 (doua), una fiindu-i oferita gratuit, „din partea firmei”;
  • imprumuturi de bani (de ordinul zecilor de mii de euro – cca. 80.000) de la subordonati (ex. Sarbu Dragos – loctiitorul sau) si imprumutarea cu bani (de ordinul miilor de euro, aprox. 6500) a subordonatului col. Croitoru Daniel – sef sector, pentru ca acesta sa-si poata plati datoriile exorbitante pe care le acumulase si a nu se declansa un scandal de proportii (ceea ce, partial, s-a intamplat[31], dar a fost musamalizat tot de Marin Constantin, iar unul din creditori, mr. Petre Sever, a fost, tot el, cercetat, sanctionat disciplinar si trecut in rezerva). QED!;
  • autocompromiterea in fata cvasii-majoritatii subordonatilor prin folosirea ca forta de munca a unor cadre / angajati SRI din unitate si a unor mijloace de transport proprietatea SRI pentru transportul unor agregate de balastiera, executarea unor lucrari de constructii si prestarea unor servicii administrativ-gospodaresti la proprietatile sale de la: Ploiesti – zona centrala, Ploiesti – Cartier Albert, Breaza-Nistoresti, Pantazi-Valea Calugareasca, Tarsoru-Nou-Aricestii Rahtivani;
  • autocompromiterea sa si, mai grav, a DJI Prahova si a SRI, dovedind lipsa de profesionalism, orgoliu personal si grandomanie, prin implicarea numelui si efortului informativ-operativ al unitatii militare intr-un dosar penal (324 / P / 2013 al DNASectia de Combatere a Coruptiei, procuror sef serviciu Papici Lucian), numai din dorinta de a demonstra ca toti sefii celorlalte structuri de forta descentralizate din judetul Prahova (procurorul general si adjuntul procurorului general al PCA Ploiesti, sefii DGIPI, DIICOT, BCCO, IJP, DGA, DGFP), ar fi corupti si, per a contrario, el este integru, onest si cinstit; cauza a fost clasata prin celebra Ordonanta din 01.04.2014, cunoscuta cu denumirea ”Ordonanta Papici”, iar in presa din Prahova a aparut o serie de articole ironice, negative, la adresa SRI.
  1. CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCTIUNII DISCIPLINARE

Referitor la Comisia de asa numita „verificare speciala”, va rog a observa ca acest gen / modalitate de cercetare nu este reglementata in niciunul dintre actele normative incidente in materie de disciplina militara:

  • Statutul cadrelor militare,
  • Ordinul M64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare,
  • Ordinul directorului SRI nr. S/1163 din 15.06.2008 prin care s-a aprobat „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI”.

Intr-o atare situatie, sanctiunea disciplinara trebuia obligatoriu aplicata in baza unei legi, si nu a unor regulamente ori instructiuni militare interne.

  1. Nu sunt nominalizati comandantii, superiorii, egalii sau inferiorii in grad fata de care se sustine (utilizand formularea generica din textul de act normativ) ca am manifestat lipsa de respect, iar „lipsei de respect” nu i se precizeaza elementele constitutive concrete / efective, sub aspectul atitudinilor / manifestarilor ce au condus la o asemenea concluzie. Astfel, este neclar cand si unde s-a produs aceasta lipsa de respect, daca s-a manifestat in imprejurari identice sau contexte diferite ori fata de toti concomitent, sau pe rand. Comisia nu mi-a indicat si nici prezentat probele care dovedesc presupusa abatere disciplinara.

Fac precizarea deosebit de importanta ca, in baza art. 22, alin. 3 din Regulamentul disciplinei militare in vigoare, pentru a-şi apăra onoarea şi demnitatea, cadrele militare care se considera lezate în urma unor afirmaţii sau acţiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii lor morale, pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare (art. 99, alin. 2). Subsemnatul nu am fost chemat in fata consiliului de onoare din unitate de vreun comandant, superior, egal sau inferior in grad si nici nu mi s-a prezentat vreo plangere / raport scris in acest sens in legatura cu care sa dau explicatii si sa ma apar daca as fi fost acuzat de cineva / ceva. In acest sens este ca am abtinut in anul precedent calificativul Foarte bine, atat eu personal, cat si structura pe care o coordonam.

  1. Nici prima comisie, si nici cea de solutionare a contestatiei nu mi-au precizat care din atributiile de serviciu (concret, din Fisa postului de sef sector) au fost indeplinite cu superficialitate, in ce a constat efectiv (care a fost natura acestei superficialitati / ce forma concreta a imbracat), in ce masura a fost alterata activitatea profesionala (daca a fost).

Invederez ca exista o contradictie flagranta intre aceasta acuzatie si calificativele profesionale („FOARTE BUN”) acordate subsemnatului si structurii comandata de mine la UM 0735 Ploiesti)[32] in anul 2013[33].

In aceeasi ordine de idei, cu aceleasi argumente, consider total neadevarata (chiar neverosimila din punctul meu de vedere si al tuturor colegilor din Sectorul Contraspionaj Prahova aflat sub comanda mea in perioada de referinta) afirmatia acuzatoare potrivit careia „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.

Sustin cu toata taria si responsabilitatea ca aceasta consemnare este un abuz incalificabil, care contrazice insesi documentele si evidentele SRI (evaluari ale unitatii centrale, rapoarte de bilant, analize semestriale ale activitatii, aprecieri anuale de serviciu, calificative acordate etc.) in care, niciunde, nu s-a retinut ca in 2013 s-au constatat deficiente care, si mai rau, se se fi si repercutat asupra „structurii”.

Parasind limbajul academic, imi pot permite a califica aceasta acuzatie ca fiind o minciuna grosolana.

  1. Pentru a se observa mai bine precaritatea / a releva mai pregnant caracterul de aberatie al unei alte acuzatii, la acest punct voi utiliza metoda intercalarii in textul citat ad literam din documentul INTAMPINARE al SRI, a intrebarilor pertinente, firesti, care se impun cu prisosinta, astfel:

„… a actionat fara a raporta ierarhic (cum, unde, cui, ce sa raportez ?) si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea (de ce natura a fost aceasta relationare ?) cu mai multe cadre ale Serviciului (aceasta este monumentala! nu stiam pana acum ca unui ofiter SRI ii este interzis sa se relationeze „cu mai multe cadre SRI” !; n-am mai auzit si nici citit asa ceva!) si expunerea (cum, unde, in fata cui, fata de cine?) unor date (care date, ce fel de date, in ce constau acestea ?) care constituiau obiectul activitatii profesionale (subsemnatul am fost seful profilului „Antiterorism”, ulterior al celui de „Contraspionaj” din Prahova si, daca as fi expus astfel de date, acum eram arestat si condamnat!), fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale” (in ce au constat aceste interese personale ? Arat ca eu nu am case, vile, terenuri, autoturisme, pietre si metale pretioase, conturi bancare in lei sau valuta, titluri de valoare, actiuni, parti sociale la vreo firma, nu am beneficiat de excursii „sponsorizate” in strainatate dupa 1989 nici nu am iesit din Romania, iar concediile mi le-am petrecut in caminele de garnizoana ale SRI – iar in proprietate am un Citroen C1; am locuit toata viata cu chirie, traind, eu si familia, din imprumuturi bancare succesive, salariul de bugetar nefiind intotdeauna suficient).

  1. Cea din urma abatere disciplinara retinuta in sarcina mea, pe care o voi aborda similar, consta – in viziunea deformata a celor care au comandat si executat indepartarea mea din SRI – in aceea ca:

„ofiterul nu a raportat ierarhic (cui, col. Marin Constantin ?!) in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala (confuzia este totala: care sunt acele „anumite” actiuni personale ? cum, in ce mod, la ce nivel au implicat acestea calitatea mea profesionala, mai ales daca erau personale ?!) si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu (din nou, este o afirmatie grava, dar lipsita total de concretete si nesustinuta cu argumente: in virtutea atributiilor mele de serviciu, eu cunosteam actiuni de spionaj contra Romaniei, in judetul Prahova, precum si unele conexiuni in Bucuresti si restul teritoriului statului; daca as fi „implicat” astfel de date – asa cum iresponsabil se sustine – tare ma tem ca declansam un scandal diplomatic, cel putin !), inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative” (cui, unde le-am indus, in ce au constat acestea concret, efectiv, nominal si ce urmari au avut ?; cine si cum le-a contracarat pentru a le remedia / repara ?).

  1. De asemenea, in mod total abuziv, nu mi-a fost asigurat dreptul la aparare prevazut de:

art. 7, alin. 1 din Statutul cadrelor militare;

art. 6, alin. 3, lit. e si l din Regulamentului disciplinei militare aprobat prin Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale si

– OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008 prin care s-a aprobat „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” .

Potrivit dispozitiilor art. 6, alin. 3, lit. l din Statutul cadrelor militare, membrii comisiei de „verificare speciala” erau obligati sa imi permita sa-mi justific faptele care mi-au fost imputate.

Aceste acte normative au fost eludate cu intentie, in realitate neefectuandu-se cercetarea disciplinara reglementata de OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008. Procedura cercetarii disciplinare a fost disimulata intr-o asa-numita activitate de „verificare speciala” efectuata in baza unui alt ordin de director, respectiv nr. 001010 / 2004 (de audit intern, specific exclusiv pilonului financiar-contabil si logistic, si nu pilonului informativ-operativ).

Astfel, subsemnatului nu mi-au fost aduse la cunostinta acuzatiile, nici pe parcursul si nici la finalizarea „verificarii speciale”, pentru a le combate / in scopul de a ma apara.

Instigati de g-ral. lt. Coldea M. Florian, inspectorii / ”controlorii” au procedat astfel pentru a evita aplicarea prevederilor imperative ale art. 35 din Statutul cadrelor militare (intre timp declarat neconstitutional) si art. 20 din Regulamentul disciplinei militare care prevad ca, pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata.

Daca sustinerile SRI (cu privire la faptele pretins a fi fost savarsite de subsemnatul) ar fi adevarate, ar rezulta ca s-a comis o impardonabila eroare si o grava nelegalitate prin netrimiterea mea in fata consiliului de onoare / judecata. Abaterile disciplinare si urmarile acestora (astfel cum au fost prezentate in comunicarea nr. 01410542/27.02.2013), s-ar fi incadrat perfect in intelesul sintagmei „sau a altor fapte de aceeasi natura”.

Asadar, din doua ipoteze, numai una trebuie sa fie valabila:

– ori au fost grave / asimilate (de aceeasi natura), si atunci se pune intrebarea care a fost motivul pentru care nu am fost trimis in fata consiliului de onoare / judecata (cu atat mai mult cu cat era si o pluralitate de faptuitori, adica trei ofiteri),

– ori nu aveau gravitate, dar atunci se nasc si mai multe dubii, deoarece nu mai subzista / dispar urmatoarele:temeiurile eliberarii abuzive din functie, urmata de punerea la dispozitie, incalcandu-se, astfel, Statutul cadrelor militare,  Ghidul carierei militare aprobat prin HGR nr. 106/09.02.2011 si Ghidul carierei in SRI; motivele in fapt ale aplicarii sanctiunii disciplinare; motivul de mutare pe un profil neoperativ, intr-o functie inferioara pentru care nu aveam absolut nicio calificare, in alta garnizoana, la alta unitate militara, cu diminuarea sporurilor de dispozitiv si incadrarea in „alte conditii de munca” (pentru care legea prevede un spor de vechime diminuat cu 50%) decat cele specifice pilonului informativ-operativ; motivul si argumentele retragerii, la 23.06.2014, a avizului de securitate; fundamentul Ordinului directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014 prin care am fost trecut in rezerva din oficiu, din motive care imi sunt imputabile

III. CU PRIVIRE LA ELIBERAREA DIN FUNCTIE, PUNEREA LA DISPOZITIE SI MUTAREA LA ALTA UNITATE, DIN ALTA GARNIZOANA SI IN ALTA SPECIALITATE PE PROFIL NEOPERATIV

  1. Aceasta masura este un alt abuz.

Art. 9 din Ghidul carierei militare aprobat prin HG nr. 106/09.02.2011:

(1) Ofițerii în activitate obțin specialitatea militară din cadrul unei arme sau serviciu prin ordin de confirmare în armă / specialitate militară al comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, după absolvirea formelor de pregătire specifice desfășurate într-o instituție militară sau civilă de învățământ, prevăzute de lege și de actele normative specifice aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.

(2) Ofițerii în activitate, pe perioada carierei militare, exercită funcții cu atribuții de execuție, de comandă / conducere sau specifice unor domenii speciale de activitate în structurile Ministerului Apărării Naționale.

Art. 84 din Statutul cadrelor militare:

(1) Trecerea ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor dintr-o arma, serviciu sau specialitate militara in alta se poate efectua, in raport cu nevoile armatei, dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, prin una dintre urmatoarele forme:

  1. a) absolvirea, cu diploma de licenta, a unei academii militare sau a unei institutii civile de invatamant superior cu profil corespunzator armelor, serviciilor si specialitatilor militare necesare armatei ori a unor institutii militare de invatamant pentru formarea ofiterilor, de catre cei care nu au avut studii de acest nivel;
  2. b) absolvirea unui cursde perfectionare a pregatirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmata de un stagiu practic neintrerupt de cel putin 2 ani in noua arma, serviciu sau specialitate militara, pe timpul caruia sa fi fost apreciati cu calificativul cel putin „bun”.

(2) Maistrii militari si subofiterii pot fi trecuti dintr-o arma, serviciu sau specialitate militara in alta si prin promovarea examenului de grad, daca inainte de sustinerea acestuia au un stagiu practic neintrerupt de minimum 2 ani in noua arma, serviciu sau specialitate militara, pe timpul caruia au fost apreciati cu calificativul cel putin „BUN”.

  1. Comisia de „verificare speciala” nu mi-a evaluat activitatea manageriala, astfel incat eliberarea din functie nu poate fi justificata „ca act managerial”.

Acea comisie m-a chestionat indelung (a se audia inregistrarile efectuate cu minifonul) despre relatia mea cu parlamentarii Daniel Savu si Ion Eparu si daca, nu cumva, l-am „denigrat pe domnul Marin”.

Acestea au fost prioritare in verificari.

  1. Comisia de solutionare a contestatiei, cu rea credinta, a retinut, contrar adevarului, ca eliberarea din functie ar fi fost legala si s-a intemeiat pe art. 76 si 78 din Legea nr. 80 / 1995 (n.n. – in realitate, articolul este din Statutul aprobat prin aceasta lege, si nu din lege) si pe dispozitiile art. 39, alin. 3, lit. c.

Abuzul este flagrant: dispozitiile susinvocate din OD SRI nr. S/1357/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei in Serviciul Roman de Informatii (“eliberarea din functie si numire intr-o functie de nivel inferior, ca act managerial”) nu isi gaseau aplicabilitatea in cazul meu intrucat eu eram:

– deja numit in functie (a se vedea Ordinul prim-adjunctului directorului SRI nr. AP I – 094 din 01.05.2013) si

– confirmat / definitivat pentru un mandat de 5 (cinci) ani prin Ordinul prim-adjunctului directorului SRI nr. AP I – 0196 din 04.09.2013. 

Mai mult, anterior, incepand cu 2005, detinusem functia de sef al altui sector[35].

  1. Potrivit Statutului cadrelor militare aprobat prin Legea 80/1995, militarul poate fi mutat o data pe an, dar intr-o functie similara (s.n.), astfel incat, daca se dorea sa se pastreze aparentele si sa se respecte minimal legislatia, trebuia sa mi ofere o functie similara.

Subliniez ca, in cadrul DJI Prahova, la data eliberarii din functie si a punerii la dispozitie (27.02.2014), era vacanta functia de sef Sector analiza-planificare si alte functii de colonel cu grad de colonel. Pana acum, paratul SRI nu a produs nicio dovada ca aceste functii nu erau vacante la Prahova.

In concluzie, s-au incalcat cu rea credinta dispozitiile imperative ale art. 84 alin. 1 din Statutul cadrelor militare potrivit carora trecerea ofiterilor dintr-o specialitate militara in alta[36] se poate efectua dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, singura forma prevazuta de lege, potrivita situatiei mele personale, fiind absolvirea unui curs de perfectionare a pregatirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmata de un stagiu practic neintrerupt de cel putin 2 ani in noua specialitate militara (ceea ce cu certitudine nu s-a respectat).

Raspunsul paratului SRI la intrebarea nr. 9 din Interogatoriu este cel putin derizoriu atunci cand sustine ca mi s-au oferit trei variante pentru a-mi desfasura activitatea la unitati centrale, deoarece: toate erau inferioare functiei de sef sector; toate erau in alta specialitate decat in cea in care eram atestat profesional; toate erau in Garnizoana Bucuresti. Rezulta, astfel, certul formalism al propunerii, care a fost facuta doar pentru a nu se spune ca nu mi s-au oferit alternative.

De altfel, conotatia sanctionatorie mascata a mutarii, transpare cu evidenta, cu atat mai mult cu cat nu este sustenabila nici motivatia ca s-a facut in „interesul serviciului”, atata timp cat subsemnatul nu eram in masura sa dovedesc eficienta si sa aduc plusvaloare in activitate din cauza lipsei de pregatire in specialitatile oferite, toate fiind diametral opuse calificarilor profesionale de baza ale subsemnatului: jurist si ofiter operativ de informatii/contrainformatii, si nu paznic sau portar si nici transportator/ insotitor de colete de corespondenta clasificata.

Rizibila este si decizia paratului de a ma repartiza in aceasta unitate centrala neoperativa la o structura cu o denumire cel putin ciudata, numita ”Biroul pentru situatii de urgenta”. In paranteza fie spus, o astfel de structura nici nu are ce cauta in Organigrama SRI, existand multe alte institutii publice in Romania care gestioneaza asa ceva, sub coordonarea Departamentului pentru Situatii de Urgenta din MAI.

Nota: Situatiile de urgenta pe care eu, subsemnatul reclamant, trebuia sa le gestionez fara nicio pregatire de specialitate, erau: Incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din Cosmos (sic!), tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici

  1. Referitor la ””eliberarea din functie”, Adresa nr. Cp 132 din 26.03.2019 a Directiei Generale de Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apararii Nationale (inscris destinat colegului meu Florea Daniel care se judeca cu SRI intr-o cauza similara) in posesia caruia eu am intrat recent si nu a fost prezentat in niciuna dintre fazele / etapele procesului, la nicio instanta, dar pe care il anexez la prezentele concluzii scrise, vine si confirma exact sustinerile mele privind eliberarea din functie.

Trebuie facuta distinctie intre:

  • eliberarea din functie de conducere si numirea in functie de executie daca s-a produs ca urmare a judecatii si hotararii adoptate in cadrul unui consiliu de onoare/de judecata sau
  • eliberarea din functie de conducere ca urmare a participarii la procesul de selectie si ierarhizare in vederea numirii pe o functie de executie de catre un cadru militar care si-a exprimat acordul in acest sens prin raport personal.

 

Nicio situatie nu a fost valabila in cazul meu.

 

Mai mult, eliberarea mea din functia de sef sector apare ca fiind o masura sanctionatorie care mascheaza tot o sanctiune disciplinara, mai severa, respectiv  ”retrogradarea in/din functie”. Conform art. 57, alin. (1) din R. G. – 3, Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apararii nationale M 64/2013, ”retrogradarea in/din functie” este considerata numirea intr-o functie cu coeficient de ierarhizare inferior celui avut anterior si se aplica ”in situatia neideplinirii in mod repetat a atributiilor functionale, ori cand dovedesc constant lipsa de exigenta si raspundere pentru mentinerea si intarirea disciplinei militare sau ca urmare a savarsirii unei fapte ce constituie abatere grava de la disciplina militara”

Or, eu nu ma regasesc in niciuna dintre cele III teze ale acestui text: primele doua nici SRI nu mi le-a invocat, iar a III-a teza (cea cu abateri grave), chiar paratul SRI sustine, in scris, expressis verbis, in prima Intampinare si in alte acte procedurale (Note de sedinta, Concluzii, Intampinare la cererea de recurs) ca ”nu m-a trimis in fata consiliului de onoare/judecata deoarece abaterea disciplinara nu era de o asemenea gravitate incat sa impuna aceasta masura”, asa cami s-a aplicat o sanctiune disciplinara usoara”.

Asadar, paratul SRI ne plaseaza intr-un impas de rationament logico-juridic, cu multiple elemente de contradictorialitate: rosteste/scrie doua propozitii categorice care se afla in raport de contrarietate, nu pot fi adevarate, dar pot fi false in acelasi timp si sub acelasi raport. Acest raport se stabileste intre doua propozitii de aceeasi cantitate, dar calitate opusa.

 

  1. Un nou abuz s-a savarsit prin supunerea la testarile cu aparatul poligraf (doua la numar, cea de-a doua refuzata de subsemnatul):

Pe data de 10.01.2014, in timpul concediului meu legal de odihna, mi s-a ordonat („din ordinul domnului director”) sa ma prezint la „Centrul pentru Psihologie Aplicata” Bucuresti, pentru a fi supus testarii cu aparatul poligraf.

M-am prezentat si l-am informat pe ofiterul psiholog examinator ca accept testarea deoarece nu am nimic de ascuns, dar, in cazul meu, aceasta este integral nerelevanta si contraindicata, avand in vedere ca eram (si sunt) sunt sub un tratament medical complex, cu o medicatie variata, fiind diagnosticat din anul 2005 cu:

  • grave afectiuni cardio-vasculare[37] (angina microvasculara, hipertensiune arteriala esentiala stadiul II grup de risc foarte inalt, anomalii de origine ale ACM si ACA pe partea stanga, epistaxis pe fond hipertensiv) si
  • alte boli acute/cronice (sindrom metabolic, polipoza colonica, ulcer duodenal cu HP, hepatita HVB, gastrita papulo-eroziva, adenom de prostata, hipereuricemie, eutiroidie, steatoza hepatica, chist hepatic, protruzii discale lombare etajate, afectari radiculare multiple etc.).

     Contrar deontologiei profesionale si a instructiunilor de testare cu aparatul poligraf, nu s-a tinut cont de aceste imprejurari. Ordinul instigatorului Coldea Florian trebuia executat fara cracnire, intocmai si la timp, iar rezultatul a fost cel stabilit aprioric.

 

  1. Dupa mutarea mea la unitatea din Bucuresti, Directia Protectie Corespondenta Clasificata si Obiective (indicativ „K” – U.M. 0356), am fost convocat la sustinerea interviului de securitate pentru revalidarea avizului de securitate si, subsecvent, am fost trimis la o a doua testare cu aparatul poligraf (12.06.2014) la care m-am prezentat, dar am refuzat categoric sa o sustin din urmatoarele motive:

– era a doua in decurs de numai 5 (cinci luni), rastimp in care nu savarsisem vreo fapta care sa impuna o reexaminare;

– rezultatele primei testari fusesera contrafacute / interpretate in sensul ordonat si urmarit de prim-adjunctul directorului SRI, aceasta cu atat mai mult cu cat unele intrebari tradau exact scopul care trebuia atins[38];

– dupa prima testare, pe fondul real al stresului, presiunilor si tracasarii de netagaduit la care am fost supus, am suferit un puseu paroxistic de tensiune arteriala avand ca urmare producerea unui accident vascular (in noaptea de 20 / 21.01.2014)  care a necesitat doua internari in spitale si ingrijiri medicale de 58 zile (inscrisuri medicale depuse la dosarul cauzei).

Testarea cu aparatul poligraf nu s-a facut intr-un laborator independent, ci in „Centrul pentru Psihologie Aplicata” al SRI, al carui comandant este COLDEA DORINA (născuta Negru, originară din Zalău, judetul Sălaj), sotia, pe atunci, a prim-adjunctului directorului SRI.

 

Astfel, contrar unor reguli minime de deontologie profesionala, testarea cu poligraful a fost efectuata „la comanda”, sub presiune, cu rezultatele transmise „in plic”, caracterul obiectiv al acesteia fiind nul.

 

  1. In final, pe baza unui Raport al Directiei Generale Securitate Interna, s-a luat decizia de a nu mi se revalida avizul de securitate, aceasta nefiindu-mi motivata.

Este important, pentru asigurarea unei depline stari de legalitate si temeinicie, sa se cunosca motivatia si probele pe care se sustine o astfel decizie de nerevalidare, cu atat mai mult cu cat aceasta atrage, de drept si imediat, trecerea in rezerva, pierderea calitatii de ofiter activ, respectiv pierderea locului de munca.

Contrar, este evident ca, fata de orice cadru militar devenit incomod, care ia atitudine fata de fapte ilicite pe care le cunoaste si le raporteaza[39], se pot comite abuzuri la adapostul necomunicarii motivelor, situatia creata fiind incontestabil de natura actiunii liberului arbitru (se pot „gasi” / „fabrica” motive suficiente care sa se plieze pe dispozitiile legale). In context, se pot manifesta, astfel, orgolii personale, razbunari, delatiuni etc. din partea unor cadre de conducere / cu competente de decizie, care, finalmente, se materializeaza intr-un ordin administrativ, de asemenea nemotivat faptic, de trecere in rezerva (cum s-a si intamplat).

De altfel, intreaga atitudine si modul de actiune al unor cadre din Serviciu, au facut predictibila solutia finala.

 

C O N C L U Z I I

 

Apreciez cu toata forta argumentelor ca, departe de orice indoiala, printr-un ansamblu complex de fapte ilegale / dolosive, mi s-au cauzat vatamari materiale (diminuarea soldei si a celorlalte venituri de natura salariala, obligarea la naveta zilnica si la cheltuielile conexe, diferit de cheltuielile propriu-zise de transport care mi-au fost decontate) si morale (toti fostii colegi ma evita, nemaifiind „frecventabil”).

Martorii Pruna Eugen si Ilie Adrian au dat cate o declaratie foarte echilibrata si obiectiva, care – ambele – confirma cu bun simt suferintele mele si atitudinea fostilor colegi cand li s-au comunicat masurile luate impotriva mea.

Nu in ultimul rand, cu legatura directa de cauzalitate, mi s-a provocat o agravare galopanta a afectiunilor medicale preexistente, prima dovada irefutabila fiind trecerea mea, de Comisia medico militara chiar din SRI, in pozitia de „APT LIMITAT” (luna iunie 2014), dupa care, culmea umilintei umane si a lipsei crase de respect, am fost trecut in rezerva din motive imputabile mie.

Unicul interes de netagaduit a fost indepartarea mea din sistem si, mai grav, musamalizarea / acoperirea faptelor cu caracter penal savarsite de col. Marin Constantin si a urmarilor acestora.

 

Ar fi ineficient si redundant sa reiau in prezentele concluzii toate considerentele, argumentele si demonstratiile, inclusiv pe cele de calcule, pe care vi le-am depus la dosarul cauzei prin note de sedinta in 2019:

  • Note de sedinta privind proba cu inscrisuri care dovedesc daunele materiale si expliciteaza capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, depuse la termenul din03.2019 (9125, 52 lei);
  • ”Note de sedinta privind unele aspecte juridice in legatura cu capatul de cerere pentru acordarea despagubirilor morale depuse la termenul din 04.2019 (10.000 euro) si
  • Completarea din 16.04.2016 la notele de sedinta privind unele aspecte juridice in legatura cu capatul de cerere pentru acordarea despagubirilor morale (depuse la termenul din 10.04.2019)” transmise prin serviciile Postei Romane.

Va rog a prelua toate punctele de vedere, pretentiile exprimate, temeiurile de fapt si de drept pentru care consider ca paratul SRI trebuie obligat la:

  • o desdaunare materiala de 125, 52 lei;
  • plata unor daune morale in cuantum de 000 euro.

 

 

 

[1] https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/melanom-malign

[2] https://raportuldegarda.ro/articol/cele-mai-agresive-tumori-de-piele-melanomul-malign-si-carcinomul-cu-celule-merkel-diferente-si-asemanari/

[3] https://www.unica.ro/stiri-pe-scurt/srmedcc-80-pacientii-romani-melanom-malign-speranta-viata-5-ani-19710

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu completările ulterioare.

[5] Art. 21 – Accesul liber la justiţie. (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 24 – Dreptul la apărare.  (1) Dreptul la apărare este garantat. Comentariu: cum si cu privire la ce sa te aperi, daca nu cunosti motivatia unui act administrative care te lezeaza ?!

[6] Este posibil ca, de la venirea domnului Eduard Hellvig la conducerea SRI si, mai ales, dupa schimbarea din functia de comandant al Directiei Juridice a g-ral. de brigada Dumbrava Dumitru, o parte dintre aceste deficiente sa fi fost remediate sau macar ameliorate. A se vedea pentru conformitate opinia avizata a unui alt ofiter SRI, lt. col. Dragomir Daniel (https://www.realitatea.net/fostul-ofiter-sri-daniel-dragomir-semnal-de-alarma-dupa-declaratiile-generalului-r-dumbrava_2187529.html).

[7] Fara a intra in amanunte de tehnica legislativa, mentionez – spre stiinta – ca noul cod procedural penal arata o schimbare de optică a legiuitorului cu privire la rolul organelor judiciare (procuror, instanta) în procesul penal, adoptand norme care au ca trăsături esenţiale pe cele caracteristice sistemului procesual acuzatorial, renuntand la vechiul sistem procesual inchizitorial.

[8] E. g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii” aprobat prin OD SRI nr. S / 1357 / 02.04.2011.

[9] Este fosta metoda de conducere a PCR din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea DJI Prahova timp de opt ani si numirea ulterioara, in aceeasi functie, la DJI Dambovita a SRI unde a ocupat functia pana in decembrie 2016. Probabil ca la Prahova nu s-a impus o “optimizare”, totul fiind impecabil, sau Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[10] E. g. : dreptul la aparare.

[11] Decizia nr. 532 din 15 februarie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal (“Orice alte acte emise de autoritatile militare, straine de necesitatile propriu-zise ale actiunilor militare, cum ar fi si ordinele de trecere in rezerva ale militarilor, nu sunt acte de comandament militar in sensul art. 2 alin.1 lit. l) din Legea nr.554/2004 si pot fi astfel cenzurate pe calea contenciosului administrativ.”)

[12] Text in vigoare in anul 2014.

[13] A se vedea experimentul celebru din Japonia numit ”maimuta numarul 100”.

[14] A se vedea pentru conformitate: https://www.academia.edu/32157803/CODUL_RENEUAL_DE_PROCEDUR%C4%82_ADMINISTRATIV%C4%82_A_UNIUNII_EUROPENE_Traducere_%C5%9Fi_adaptare

[15] Parlamentul European l-a adoptat in 2016 (P8_TA (2016) 0279 A regulation for an open, efficient and independent European Union administration European Parliament, Resolution of 9 June 2016 for an open, efficient and independent European Union administration (2016/2610(RSP).

[16]   Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 399 bis din 03 iulie 2013.

[17]  Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 815 din 05 decembrie 2012.

[18] La DNA – Strctura centrala, la Serviciul pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari s-a format ds. nr. 104/P/2017 pentru abuz in serviciu, fals in declaratii etc, ca urmare a plangerii penale depuse de subsemnatul si mr. (rez.) SRI Florea Daniel.

[19] Art. 21 si 22 din Legea nr. 14/1992.

[20] Ne cunoastem din perioada studiilor liceale, de pe terenurile de sport unde se organizau campionate de handbal. Este inginer constructii aeronave. In anii ’90, am fost colegi de serviciu la Sectia Judeteana de Informatii Prahova a SRI. In perioada 2000 – iunie 2002, cand ambii eram in rezerva, am fost colegi de formatiune politica. Intre 2001-2002, ing. Savu Daniel a fost directorul Sucursalei Regionale Muntenia – Sud a APAPS Bucuresti (fostul FPS) la care functionam ca expert-jurist.

[21] Il cunosc din perioada cand juca la echipa de fotbal Petrolul Ploiesti. Este profesor univeritar doctor la Universitatea Petrol Gaze Ploiesti. In anii 2000- iunie 2002 am fost colegi la aceeasi formatiune politica. Intre aprilie 2012 – iunie 2014, am locuit cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea deputatului Eparu Ion (Contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti, filele 35 – 37 din Anexa 5).

[22] Ne cunoastem din clasa a I-a generala. Am fost, ani la rand, vecini de bloc in acelasi cartier ploiestean. Am fost colegi de clasa si banca in anii I si II de liceu la Colegiul National “Nichita Stanescu” Ploiesti (fost “C. D. Gherea”). Am fost colegi, la discipline sportive diferite (handbal, respectiv volei), la Clubul Sportiv Municipal Ploiesti (fosta Scoala Sportiva). Am lucrat cu sotia sa, in perioada octombrie 1998-decembrie 1999, la grupul de firme de protectie si paza „BIDEPA” Bucuresti, in care aceasta avea functia de director economic, in prezent fiind director general national al DALKIA ROMANIA. Am colaborat profesional cu acesta cand detinea functia de prefect al judetului Prahova.

[23] Daca col. Marin Constantin a absolvit un liceu industrial de periferie (de petrol Teleajen, devenit ulterior Liceul Tehnologic Ludovic Mrazek), care a intrat in faliment si s-a desfiintat si, apoi, Scoala de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Baneasa – Bucuresti, arma Securitate,, desfiintata si aceasta, neavand, probabil, pe acolo, colegi si prieteni de o asemena calitate si anvergura profesionala si socio-politica, nu este vina mea. Este posibil sa aiba complexe de inferioritate si sa fie frustrat, dar aceasta stare nu justifica atacurile impotriva persoanei mele, nedreptatile / ilegalitatile savarsite si nici folosirea abuziva a prerogativelor functiei militare. Interlocutorii si / sau asociatii dansului sunt persoane cu conexiuni in mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infractional: Mihai Denis alias „Pictorul”, Sia Madalin Dumitru zis „Mangiare”, Urse Dan despre ale carui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din Bucuresti (III)”; similar in urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan) urmarit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti” pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003, art. 7). La fond s-a pronuntat sentinţa penala nr.18/F din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești – Secţia Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Completul 7, recursul lui Urse Dan a fost respins in ds. nr. 3355/1/2012 .

[24]  Cert este ca, ulterior, banuiala mea din decembrie 2013 s-a confirmat in iulie 2014. Astfel, dupa iesirea de la interviul de securitate sustinut pe 01.07.2014, cel de-al treilea ofiter sanctionat si trecut in rezerva in aceleasi imprejurari cu subsemnatul si cu mr. FLOREA DANIEL, mr. (r) Petre Sever Tudor, a receptionat indirect (pe holul sediului central al SRI) confesiunea discreta (care s-a dorit a fi prietenoasa, un fel de „captatio benevolentiae”) pe care cpt. Damureanu George a facut-o unui coleg din Directia „H”-Planificare integrata, potrivit careia prim-adjunctul ar fi ordonat g-ral. brig. Ghita Vasile, seful Directiei Generale „E”, sa … termine cu slugile lui Savu din SRI(n. n. – cu referire clara / explicita la senatorul Daniel Savu).

[25] Aceasta chiar nu imi apartine. SRI face o confuzie grava intre mine si mr. Florea Daniel si dovedeste, inca odata, graba, superficialitatea si reaua credinta cu care a actionat.

[26]  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, în 29 iunie 2010, recursul DIICOT. Este adevarat ca cei trei ofiteri, din dorinta de a devoala coruptia col. Marin Constantin si a altor ofiteri cu functii de comanda, au gresit si, pentru aceasta au fost sanctionati penal, dar fondul acuzatiilor expuse de ei era real si ramane valabil.

[27] In cazul in care se va confirma varianta intermediarului, acesta poate fi:

col. (r) Nita Grigoras (tel. 0244514670), de asemenea tot ziarist, redactor sef la ziarul “PLOIESTII” (al carui director si fondator / proprietar a fost colaborator al Securitatii comuniste). Nita Grigoras a fost seful de sector al lui Marin Constantin si al d-lui. senator Daniel Savu (in perioada in care acesta lucra in SRI pe profil “contraspionaj”, cu care se afla, insa, in relatii de dusmanie). In legatura cu colonelul de securitate, ulterior SRI, Nita Grigoras, apropiat al col. (r) Paltanea Corneliu, fost sef al SJI Prahova, declarat agent al politiei politice comuniste prin Decizia nr. 320 din 03.10.2006 a Colegiului CNSAS, condamnat la pedepse privative de libertate (executate) in cel putin trei cauze penale instrumentate de DNA – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, a se vedea: articolul “Interesele petroliere ale lui Talpes” postat la 27.05.2005 pe www.ziuanews.ro si articolul din site-ul  “opiniicetatenesti.com”, “Mafia din energie – Cine au fost cei care au redactat dosarul Rompetrol?! Nişte proxeneţi de drumul mare! (VII)” etc.

Urse Dan, nasul ziaristului Ignat Sebastian (ca si al mr. SRI Ionita Sorin, subordonatul meu).

 

[28] Mercador / OLX ; www.anunturiimobiliare.ro ; www.anunturigratuite.com ; Raid onLine ; Ymai.ro etc.

[29] Care nu se subordoneaza comandantului DJI Prahova, ci  – facand parte din structura unitatii centrale, Directia Generala Securitate Interna – sefului acesteia.

[30] Acest  imprumut a fost de aproximativ 170.000 fr. CHF (cca. 190.000 euro) astfel ca nu acopera nici pe departe averea de 1 (un)  million euro, asa cum tot incearca sa sustina, fluturand acest credit ca justificare la toate comisiile si la conducerea SRI care, chiar nu inteleg, cum de pot accepta o asemenea motivatie falsa. Mai mult si mai grav, este ca cheltuielile lunare cu rambursarea acestui credit si cu celelalte facturi, nevoi / necesitati personale si ale familiei, precum si cu intretinerea, modernizarea, reabilitarea / imbunatatirile la toate imobilele enumerate, depaseau cu mult veniturile familiei. In context, apare si mai de neinteles de unde a avut col. Marin suma de 6.500 euro cash pentru a-l imprumuta pe preferatul sau, col. Croitoru Daniel.

[31] Pentru a putea sa restituie creditorilor o parte din sumele imprumutate, care depasisera foarte mult termenul scadent de rambursare, si deoarece era exclus sa obtina un credit bancar, col. Croitoru Daniel a apelat la o colega, mr. Ciocan Laura, care a convins-o pe mama sa faca un imprumut in nume personal, dar banii obtinuti sa-i inmaneze ofiterului in cauza. Deoarece nici restituirea acestui imprumut luat de la mama colegei sale nu s-a facut conform intelegerii, pagubita s-a prezentat in audienta la comandantul unitatii, col. Marin Constantin. Col. Croitoru Daniel i-a promis ca rezolva problema, propunandu-i batranei mame a colegei un monument funerar cu cruce aurita in locul banilor (sotia sa avand o firma care produce astfel de furnituri).

 

[32] Ambele calificative au fost “FOARTE BUN”. Conform Anexei 1 la Regulamentul disciplinei militare, prin rezultate foarte bune se inteleg “realizări care se situează peste obiectivele de performanţă stabilite anual.”

[33] Astfel, prin aprecierea de serviciu pentru activitatea pe anul 2013 mi s-a acordat calificativul „FOARTE BUN”. Pentru rezultatele profesionale deosebite si indeplinirea misiunilor specifice, unitatea centrala de profil a acordat Sectorului Contraspionaj din DJI Prahova, pe care l-am condus in anul 2013, acelasi calificativ de „FOARTE BUN”.

In ultimii 10 ani, am fost apreciat in cadrul evaluarilor anuale numai cu calificativele „BUN” si, majoritare, de „FOARTE BUN” si am indeplinit, neintrerupt, numai functii de conducere din primul palier de comanda (sef compartiment, sef birou, sef sector).

 

[34] Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 19 mai 2011

[35] Sectorul Prevenire si Combatere Terorism. Este de domeniul evidentei ca toate aceste elemente / repere ale situatiei mele profesionale, sub aspect faptic si de drept, erau pe deplin cunoscute membrilor comisiilor, conducerii unitatilor centrale nominalizate ca fiind implicate in savarsirea infractiunii de abuz in serviciu si prim-adjunctului directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian Mihail.

[36] Specialitatea in care am fost mutat la Directia Protectie Corespondenta Clasificata si Obiective intruneste toate criteriile pentru a fi incadrata in alta specialitate.

[37] De-a lungul timpului, testarea cu poligraful a generat controverse considerabile atât în cercurile ştiinţifice, cât şi publice. Majoritatea psihologilor şi altor categorii de oameni de ştiinţă a fost de acord că un test cu poligraful nu este foarte pertinent. Tribunalele – inclusiv Curtea Supremă de Justiţie din Statele Unite – au respins în mod repetat folosirea poligrafului ca probă, din cauza lipsei de siguranţă inerente arătate. Particularizand la cazul subsemnatului, acesta nu are nicio relevanta pe fondul bolilor grave, dovedite, de natura cardiovasculara, unele dobandite, altele de origine. Prin examinarea poligraf se masoara si compara simultan chiar parametri psihofiziologici (puls, ten­siune arteriala, reactia electrodermica, respiratia în varianta abdominala si toracica si uneori reactivitatea miokinetica) care, la subsemnatul, sunt alterati de boala.

[38] “L-ati denigrat pe domnul colonel Marin Constantin ?”, “Ati folosit Serviciul / date sau informatii profesionale in interes personal ?” (n.n. – se observa aberatiile lui MARIN!).

[39] Cu diferite ocazii institutionale am raportat despre savarsirea unor fapte, inclusive prevazute de legea penala de catre unele cadre din DJI Prahova: in contextul actiunii de verificare speciala, la testele poligraf, cu prilejul audierii la comisia de solutionare a contestatiei formulate impotriva aplicarii sanctiunii disciplinare, al interviului de securitate.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

S-a triplat filajul!

Publicat

pe

De

(Preluare National  – Catalin Tache):

Daca Mihai Busuioc nu s-ar fi lasat ”documentat” exact de cine nu trebuia, dupa cum se va convinge singur cat de curand, Curtea de Conturi ar fi putut da o adevarata lovitura de imagine prin verificarea ”cheltuielilor operative” ale serviciilor secrete. Dintre care unele structuri care au pus botul parca ”prea ca la tara” la excesele procurorilor au ajuns in ridicola situatie de a se fila unele pe altele. Mai mult chiar, in instantele de judecata au produs rumoare spetele in care judecatorii, care oricum au vazut multe la viata lor, mai ales in vremurile de glorie ale statului paralel s-au blocat cand au realizat ca s-a ajuns la ”triplari”  de filaj!

Acum, ca s-a ajuns la aceste triplari ale unor operatiuni de monitorizare a unor ”tinte” comune din pura prostie, din lipsa colaborarii interinstitutionale, asta in ciuda puzderiei de protocoale semnate intre structuri sau pentru ca serviciile nu mai aveau incredere unele in altele si se filau de fapt reciproc, aproape ca nici nu mai conteaza! Din moment ce costurile acestor operatiuni sunt pru si simplu colosale. Si daca o structura a filat un infractor periculos care ulterior a fost condamnat, mai exista circumstante atenuante pentru chelturirea acestor sume exorbitante si oricum nejustificate. Chiar daca nici macar asa prejudiciile nu impuneau poate neaparat luarea unor astfel de masuri exceptionale si costisitoare pe masura. Dar atunci cand fondurile operative ”fara numar” au fost tocate pentru ca ”acoperitii” sa se urmareasca unii pe altii, chiar ca te intrebi de ce oare nu este Curtea de Conturi interesata de controalele tematice pe aceasta  tema…? Unele mereu anuntate in urma presiunii mediatice, dar niciodata si efectuate…

Cine plateste?

Desigur ca nimeni nu isi mai face sperante ca ar mai putea plati cineva pentru isteria filajelor din ultimii ani. Mai ales ca, in cele mai multe dintre cazuri, cei responsabili s-au retras deja din sistem in bratele atat de generoase ale pensiilor speciale. Numai ca indaratnicia cu care se refuza barem monitorizarea administrativa a acestor cheltuieli pe operatiuni deja penibile precum cele cu triplarea filajelor, chiar ca nu mai este de inteles. Mai ales ca, daca in viitorul sau raport de activitate Curtea de Conturi ar anunta exact cat costa o astfel de misiune, poate ca romanii si strainii deopotriva s-ar gand de doua ori daca se merita…

 

Articolul S-a triplat filajul! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Nicio interpelare in Parlament/ Nicio plangere penala pentru sesizarea parchetului/ Nicio demisie/ Nicio alta masura punitive legala, institutionala

Publicat

pe

De

Marti, 16.04.2019, Comisia permanenta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI condusă de Claudiu Manda s-a trezit din somnul de veci si, cu girul SUA, a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat ”Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice”.
In documentul oficial se retine, in esenta, ca ”Domnul George Maior a deținut funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada octombrie 2006-ianuarie 2015. Acesta a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice, sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta”.
Daca intr-un stat civilizat, democratic si de drept, o comisie parlamentara ar fi intocmit un astfel de raport, era cutremur in plan politic, institutional si al ONG-urilor care ”lupta impotriva coruptiei, a incalcarii drepturilor si libertatilor cetateanului, militeaza pentru neimixtiunea institutiilor de forta (in special servicii secrete) in viata politica a unui partid, care poate compromite pluralismul politic.
La noi, Maior este bine merci ambassador la Washington, ciracii lui s-au pensionat cu pensii babane, sau altii au ramas active si-i continua ”opera”. Deci:
– Nicio interpelare in Parlament;
– Nicio plangere penala pentru sesizarea parchetului;
– Nicio demisie;
– Nicio alta masura punitive legala, institutionala.
Cainii latra, ursul merge!
In SUA, cumva in alt registru, cel mai recent caz este cel cercetat de Comisia Robert Mueller. Trei puternice comisii ale Camerei reprezentanților au cerut Casei Albe să comunice detaliile întâlnirilor și discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Dar celebra Afacere Watergate? Comisia senatorială, condusa initial de de senatorul Sam Ervin, ulterior de Archibald Cox. Noul Procuror General este numit de Nixon în persoana lui Elliot Richardson, delegându-i acestuia autoritatea de a desemna un consilier independent din Departamentul de Justiție, a cărui activitate să se concentreze pe anchetarea afacerii Watergate. Richardson îl numește pe Cox în această poziție.
Urmarile:
28 ianuarie 1974 – Herbert Porter, asistent al lui Nixon, a recunoscut că a mințit FBI-ul în timpul anchetelor preliminare în cazul Afacerii Watergate.
25 februarie 1974 – Herbert Kalmbach, avocatul personal al lui Nixon, a pledat vinovat pentru acuzațiile de activități ilegale în timpul campaniei electorale. Alte acuzații au fost retrase în schimbul cooperării sale cu justiția.
1 martie 1974 – „Cei 7 de la Watergate”, foști consilieri ai președintelui (Haldeman, Ehrlichman, Mitchell, Colson, Gordon C. Strachan, Robert Mardian și Kenneth Parkinson), au fost acuzați de conspirație pentru obstrucționarea anchetei FBI. Numele lui Nixon a fost adăugat în secret pe această listă, reținându-se în cazul său complicitatea la conspirație. Dean, Magruder și alții își acceptaseră deja vinovăția. Colson, în cartea sa “Renașterea” a amintit un raport primit de la un membru al Casei Albe care implica clar și direct CIA în întregul scandal și arăta încercarea de scoatere a lui ca țap ispășitor.
3 aprilie 1974 – Ed Reinecke, viceguvernatorul republican al statului California, a fost condamnat pentru trei infracțiuni de sperjur în fața Comisiei Senatoriale.
5 aprilie 1974 – Dwight Chapin, fostul ofițer de protocol al lui Nixon a fost condamnat pentru sperjur.
Din grupul „Celor 7 de la Watergate”, Colson a acceptat vinovăția în cazul Ellsberg în schimbul renunțării la capetele de acuzare în privința CREEP, la fel ca și în cazul Strachan. Ceilalți cinci au ajuns la tribunal în octombrie 1974. La 1 ianuarie 1975 au fost condamnați, cu excepția lui Parkinson.
În 1976, Curtea de Apel a SUA a ordonat un nou proces pentru Mardian în urma căruia toate acuzațiile au fost retrase.
Handeman, Ehlichman și Mitchell au epuizat recursurile în 1977, după care toți au acceptat încarcerarea.
Poziția lui Nixon s-a deteriorat cu fiecare zi, iar Camera Reprezentanților a început investigațiile asupra posibilei acuzări oficiale a președintelui.
Pe 27 iulie 1974, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților l-a acuzat pe Nixon de obstrucționare a justiției.
Pe 29 iulie, a doua acuzație a fost formulată ca abuz de putere, iar pe 30 iulie, a treia acuzație a fost adusă sub forma de sfidare a Congresului.
În august a fost audiată o casetă a cărei existență fusese ținută secretă, înregistrată pe 23 iunie 1972, la câteva zile după spargerea de la Watergate. Înregistrarea consta într-o discuție a lui Nixon cu Haldeman, în care puneau la cale un plan pentru a împiedica ancheta oficială prin invocarea unor false motive de securitate națională. Această casetă i-a făcut și pe ultimii suporteri al lui Nixon să-l părăsească, iar cei zece membri ai Congresului care au votat împotriva acuzării președintelui și-au revizuit poziția. În Senat, susținerea lui Nixon era la fel de precară.
După ce senatorii republicani l-au informat pe Nixon că există suficiente voturi pentru acuzarea lui, Nixon s-a decis să demisioneze. La data de 8 august 1974 și-a anunțat demisia, efectivă de la 9 august 1974, ora 12. Demisia sa a dus la căderea, prin mecanisme juridice, a capetelor de acuzare. Prin urmare, Nixon nu a fost judecat sau condamnat.
Urmat în Biroul Oval de către vicepreședintele Gerald Ford, Nixon a fost grațiat de către acesta la data de 8 septembrie. Grațierea i-a conferit lui Nixon imunitate pentru orice posibile infracțiuni comise în mandatele sale. Nixon a continuat să își susțină nevinovăția până la moarte, dar mulți l-au considerat vinovat, văzând în acceptarea grațierii o recunoaștere a vinovăției.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment16 ore inainte

Justitia nu insemna adevar si dreptate!/Culoarele justitiei se mentin la Curtea de Apel Ploiesti! Campul tactic nu a disparut!

Daca pentru toate celelalte argumente, judecatorul fondului putea sa respinga cererea, ca asa a chibzuit el, avand in vedere, insa,...

Cuvintele cheie - coloana vertebrală a procesului SEO Cuvintele cheie - coloana vertebrală a procesului SEO
Afaceri17 ore inainte

Cuvintele cheie – coloana vertebrală a procesului SEO

Învață să faci analiza de cuvinte cheie de la experți SEO Cuvintele cheie, mai exact selectarea celor mai potrivite cuvinte cheie...

Eveniment2 zile inainte

S-a triplat filajul!

(Preluare National  – Catalin Tache): Daca Mihai Busuioc nu s-ar fi lasat ”documentat” exact de cine nu trebuia, dupa cum...

Eveniment3 zile inainte

Nicio interpelare in Parlament/ Nicio plangere penala pentru sesizarea parchetului/ Nicio demisie/ Nicio alta masura punitive legala, institutionala

Marti, 16.04.2019, Comisia permanenta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI condusă de Claudiu...

Eveniment4 zile inainte

„Vataful” de la conducerea APM Prahova, interesul personal si favorizarea unor operatori economici in detrimentul altora

Florin Diaconu a fost pentru cei de la Incisiv de Prahova o figura „pitoreasca”, la nivelul redactiei noastre sosind zeci...

Afaceri4 zile inainte

Alegerea formelor de unghii

  Nu mai este nico indoiala ca orice doamna sau domnisoara isi doreste din toata inima sa aiba unghii elegante...

Uncategorized4 zile inainte

VIDEO Pelerinaj de Florii pe străzile Buzăului, cu peste o mie de participanți

  Peste o mie de buzoieni au luat parte la pelerinajul de Florii organizat de Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei. Credincioşii...

Eveniment5 zile inainte

Iohannis, lovit in punctual slab…/Gata, acum i-o pot salta pe Carmen!

(Preluare National  – Catalin Tache): Dupa cum dezvaluiam chiar ieri, Klaus Iohannis a facut o mutare cel putin surprinzatoare prin...

Eveniment5 zile inainte

George Maior a lezat interesele partidelor politice si/sau ale persoanelor fizice ori juridice/A MINTIT Comisia de control

Preluare FLUX 24 Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care...

Uncategorized6 zile inainte

Cum sa construiesti o casa cu materiale de constructii accesibile

Visul nostru de casa noua pare pe zi ce trece tot mai indepartat? Adevarat? Acest lucru se datoreaza fie faptului...

Uncategorized6 zile inainte

Iubirea si pasiunea sunt importante intr-o relatie

Iubirea si pasiunea sunt importante intr-o relatie   Atunci cand ne gandim la relatii ne gandim la angajamentul pe care...

Eveniment6 zile inainte

Protejarea sefilor SRI/Dosarul nr 104/P/2017, tergiversat la DNA Structura Centrala – Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor savarsite de militari

Preluare FLUX 24 Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care...

Uncategorized7 zile inainte

Necesarul obligatoriu al unei masini

Ca si noi oamenii, de altfel, si masina necesita un anumit necesar de produse si accesorii ce ar trebui s-o...

EvenimentO săptămână inainte

Uite cine-i da ”mapa neagra” lui Iohannis!/ “Expertul” britanic, consultant SRI si BVT, principala agentie de informatia austriaca!

La data de 17.04.2019, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol “SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant...

EvenimentO săptămână inainte

SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant al SRI/ ”Culoarele justitiei”

Printre putinii, daca nu cumva sigurii fosti ofiteri SRI care se mai lupta demn cu SRI (multi dintre ei cu...

Știrile Săptămânii