Eveniment
„În numele celor 50.000 de suporteri care nu vor fi niciodată acoperiți de cei 100.000 de prieteni ai lui Tamaș”
Cineva m-a intrebat daca norma de hrana poate intra in compunerea bazei de calcul pentru pensia alimentara( pensie pentru intretinere minor) . Mi-am amintit ca exista un RIL din 2015 pe subiectul asta, dezvaluie sindicatul Diamantul.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII
DECIZIA Nr. 21
din 19 octombrie 2015
Dosar nr. 17/2015
Iulia Cristina Tarcea — vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — preşedintele completului
Lavinia Curelea — preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa — preşedintele delegat al Secţiei a II-a civilă
Ionel Barbă — preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Mirela Sorina Popescu — preşedintele Secţiei penale
Andreia Liana Constanda —judecător la Secţia I civilă — judecător-raportor
Viorica Cosma —judecător la Secţia I civilă – judecător-raportor
Lavinia Dascălu —judecător la Secţia I civilă
Nina Ecaterina Grigoraş —judecător la Secţia I civilă
Doina Popescu —judecător la Secţia I civilă
Bianca Elena Ţăndărescu —judecător la Secţia I civilă
Nicoleta Ţăndăreanu —judecător la Secţia I civilă
Romaniţa Ecaterina Vrînceanu —judecător la Secţia I civilă
Marian Budă —judecător la Secţia a II-a civilă
lulia Manuela Cîrnu —judecător la Secţia a II-a civilă
Monica Ruxandra Duţă —judecător la Secţia a II-a civilă
Mărioara Isailă —judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor —judecător la Secţia a II-a- civilă —judecător-raportor
Mirela Poliţeanu —judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Trănica Teau —judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia —judecător la Secţia a II-a civilă
Doina Duican —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Niculae Măniguţiu —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Simona Daniela Encean —judecător la Secţia penală
Mariana Ghena —judecător la Secţia penală
Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 17/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Şedinţa este prezidată de doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin.
La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.
Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursurilor în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai fost învestită cu această problemă de drept printr-o sesizare pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ce a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa caracterului de noutate, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Referă, de asemenea, că la dosar au fost depuse hotărâri contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, că judecători-raportori au fost desemnaţi, conform prevederilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, doamnele judecător Andreia Liana Constanda şi Viorica Cosma de la Secţia I civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Nela Petrişor de la Secţia a ll-a civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori.
Doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin, pentru susţinerea recursurilor în interesul legii.
Doamna procuror Antonia Constantin susţine că din verificarea jurisprudenţei se observă că şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica instanţelor a rămas neunitară, că unele instanţe s-au raportat la considerentele acestei decizii, pe când altele au reţinut că prin hotărârea pronunţată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului.
Cât priveşte admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului general apreciază că acestea sunt admisibile, deoarece sesizarea precedentă a fost respinsă pentru o condiţie de admisibilitate specială, ce deosebeşte cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare.
în practică s-au conturat două orientări jurisprudenţiale: unele instanţe au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere, deoarece, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865.
Alte instanţe judecătoreşti au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.
Doamna procuror Antonia Constantin arată că procurorul general apreciază că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii deoarece, chiar dacă aceste venituri au caracter de continuitate, iar Codul civil se referă la totalitatea veniturilor nete ale debitorului, prioritară este afectaţiunea echivalentului valoric al normei de hrană. De asemenea, trebuie avute în vedere şi normele Codului de procedură civilă privind executarea silită a debitorului, respectiv art. 729 alin. (7), precum şi dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează insesizabilitatea totală şi absolută a sumelor cu afectaţiune specială. Toate aceste considerente conduc la concluzia că afectaţiunea stabilită de legiuitor este un element de referinţă în aplicarea normei de drept. Mutatis mutandis, şi în cauza de faţă se păstrează raţiunile pentru care Plenului fostului Tribunal Suprem, în Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 (despre care se face vorbire şi în Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), a decis că sporurile pentru condiţii deosebite de muncă nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.
Vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător lulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:
I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
1. La data de 8 iunie 2015, prin Adresa nr. 2.359/A/2015, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil, coroborate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se determina dacă în cuantumul pensiei de întreţinere stabilite în sarcina unuia dintre părinţi se include norma de hrană, ca fiind un venit cu caracter permanent.
2. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 10 iunie 2015, formându-se Dosarul nr. 17/2015, cu termen de soluţionare la 19 octombrie 2015.
3. Cu adresele nr. 1.484/383/111-5/2013, 1.640/C/3.297/III-5/2015 şi 1.667/C/3.357/III-5/2015 din 11 august 2015, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recursul în interesul legii declarat de procurorul general, ca urmare a sesizării din oficiu, precum şi la Sesizarea nr. 101.365/2015 din 19 iunie 2015 a Ministrului Justiţiei şi în considerarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava, în temeiul art. 514 din Codul de procedură civilă, referitor la problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.
4. Recursul în interesul legii declarat de procurorul general a fost înregistrat cu nr. 20/2015.
5. Constatându-se că obiectul sesizării este identic cu cel ce face obiectul Dosarului nr. 17/2015, s-a dispus conexarea celor două dosare.
II. Problema de drept ce a generat practica neunitară
6. Prin recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de acest din urmă act normativ trebuie inclusă în venitul lunar net ce reprezintă baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului.
7. în această problemă de drept, jurisprudenţa instanţelor şi-a menţinut caracterul neunitar şi după publicarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014.
III. Examenul jurisprudenţial
8. într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere. în motivarea acestor soluţii s-a arătat că drepturile băneşti în discuţie, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Codul fiscal), nu constituie venituri asimilate salariilor. Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul al pensiei de întreţinere se datorează destinaţiei speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfăşurării activităţii debitorului obligaţiei de întreţinere.
Chiar dacă este un venit permanent şi stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].
în motivarea unora dintre hotărârile judecătoreşti examinate s-a făcut trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
9. într-o altă opinie s-a susţinut că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.
Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligaţiei de întreţinere, acestea pot fi urmărite în condiţiile art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865].
în motivarea unor hotărâri judecătoreşti, îndeosebi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, a Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reţinut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinaţie specială (această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament) şi nici sporuri pentru condiţii deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efectele nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiţii vătămătoare (cum ar fi, de exemplu, cazul sporului destinat achiziţionării unui aliment necesar combaterii efectelor substanţelor toxice de la locul de muncă), situaţie în care destinaţia sporului constă exclusiv în achiziţionarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.
S-a considerat că această modalitate de interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, principiu căruia trebuie să i se dea eficienţă în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligaţiei de întreţinere.
IV. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
10. Prealabil analizei teoretice a problemei de drept, procurorul general a prezentat considerentele pentru care recursurile în interesul legii declarate sunt admisibile, prin raportare la Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Astfel, a apreciat că în cauză este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a dispoziţiilor legale evocate. De asemenea este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergenţa de jurisprudenţă este profundă şi persistă chiar şi după data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei amintite.
Având în vedere şi faptul că precedenta sesizare pentru dezlegarea chestiunii de drept a fost respinsă ca inadmisibilă, procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii în aceeaşi problemă de drept este admisibil, neoperând în această privinţă efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.
11. Sub aspect teoretic, procurorul general a apreciat primul punct de vedere exprimat ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 524 din Codul civil, temeiul obligaţiei legale de întreţinere este dat de starea de nevoie a creditorului şi de neputinţa acestuia de a se întreţine din munca sau bunurile sale.
în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului întreţinerii, art. 529 alin. (1) şi art. 527 alin. (2) din Codul civil statuează cu valoare de principiu că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti şi că la stabilirea mijloacelor debitorului obligaţiei de întreţinere se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte categorii de obligaţii ale sale.
în mod constant, atât în doctrină, cât şi în practica judiciară s-a stabilit că la determinarea cuantumului pensiei de întreţinere nu se iau în calcul decât veniturile cu caracter permanent, nu şi cele întâmplătoare. Pentru evitarea unor posibile impedimente la executarea silită a datoriilor ce constau în pensii de întreţinere, dispoziţiile de drept substanţial trebuie aplicate prin coroborare cu prevederile de drept procesual care stabilesc veniturile ce pot forma obiect al urmăririi silite.
Deşi, în anumite condiţii, veniturile reprezentate de alocaţia financiară ce constituie echivalentul valoric al normei de hrană, atunci când executarea dreptului prevăzut în favoarea personalului din cadrul instituţiilor indicate în cuprinsul art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se face în natură, dobândesc un caracter de continuitate, totuşi, nu pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, motivat de afectaţiunea specială a acestui venit al debitorului întreţinerii, ceea ce face ca în privinţa acestora să opereze insesizabilitatea absolută şi totală prevăzută de art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].
Astfel, potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scopul acestui drept este de a asigura nevoile nutritive ale personalului indicat de actul normativ prin compensarea eforturilor depuse în procesul de instruire şi de îndeplinire a misiunilor, în considerarea condiţiilor de mediu şi a altor factori specifici locului de muncă şi activităţii prestate.
Este evident că raţiunile pentru care, în general, este recunoscut dreptul anumitor categorii de salariaţi la o alimentaţie de protecţie, şi anume condiţiile de muncă deosebite ce necesită un aport caloric crescut, în scopul menţinerii sănătăţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice, se regăsesc şi în cazul dreptului la hrană prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Această afectaţiune specială a dreptului se cuvine a fi recunoscută şi trebuie să primească efectele juridice corespunzătoare, chiar şi în acele situaţii în care executarea dreptului nu se face în natură, ci în echivalent, prin plata valorii financiare neimpozabile a normei de hrană, potrivit actului normativ menţionat anterior.
Sub acest aspect există o vădită asemănare între veniturile analizate şi sporurile pentru condiţii deosebite de muncă asupra cărora Plenul fostului Tribunalul Suprem a statuat, prin Decizia nr. 14 din 23 mai 1963, în sensul că nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiţii speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. Aceleaşi raţiuni pot fi reţinute mutatis mutandis şi în privinţa echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeaşi soluţie de excludere a acestor venituri din baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, întrucât ubi eadem esse ratio, ibi eadem solutio esse debet.
V. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava
12. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, menţionând doar că la nivelul Curţii practica judiciară în materie este unitară, în sensul primei orientări jurisprudenţiale.
VI. Raportul asupra recursului în interesul legii
13. Judecătorii-raportori, constatând, mai întâi, admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general, faţă de împrejurarea că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu s-a statuat asupra fondului sesizării, au apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
VII. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Examinând sesizările cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:
A. Asupra admisibilităţii recursurilor în interesul legii
14. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi procurorul general, reiese existenţa unei practici neunitare la nivelul mai multor curţi de apel din ţară asupra problemei de drept ce face obiectul sesizărilor.
15. în contextul verificării admisibilităţii este necesar a se clarifica şi chestiunea raportului dintre aceste sesizări şi Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, prin prisma eventualei autorităţi de lucru judecat a deciziei în prezenta cauză.
16. Această analiză implică o dublă perspectivă:
— momentul creării practicii neunitare în legătură cu problema de drept în discuţie, respectiv anterior sau ulterior publicării Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I;
— efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.
17. în acest context se reţine că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil în corelare cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar aceleaşi norme sunt vizate de prezentele sesizări privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti.
18. în cuprinsul considerentelor deciziei s-a reţinut că problema de drept a cărei dezlegare s-a solicitat nu este nouă, în sensul art. 519 din Codul procedură civilă, întrucât a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare actualului Cod civil, ale cărui prevederi relevante reiau vechile dispoziţii din Codul familiei, de o manieră ce îşi păstrează actualitatea, în sensul că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreţinere sporul pentru condiţii deosebite de muncă şi nici sumele de bani cu destinaţie specială.
19. Nu mai puţin, însă, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că cerinţa noutăţii din art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie privită ca unul dintre elementele de diferenţiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanţelor judecătoreşti (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariţiei unei astfel de practici (control a priori). Din această perspectivă, procedura pronunţării unei hotărâri prealabile nu are scopul de a tranşa o practică divergentă deja existentă, ci de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile şi dificile de drept, anterior formării unei practici neunitare.
20. Din considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, redate anterior, rezultă, în primul rând, că, la data pronunţării acelei hotărâri, exista deja practică neunitară asupra problemei de drept supuse dezlegării instanţei supreme (fapt confirmat prin cercetarea hotărârilor judecătoreşti ataşate prezentelor sesizări), pe care completul învestit cu soluţionarea chestiunii de drept nu şi-a propus să o tranşeze, dimpotrivă, a respins sesizarea ca inadmisibilă şi în considerarea practicii preexistente.
21. Această primă constatare este relevantă în aprecierea admisibilităţii sesizărilor de faţă, în sensul că mecanismul recursului în interesul legii este eficient şi nu poate fi împiedicat să funcţioneze ori de câte ori se constată existenţa unei practici neunitare asupra unei probleme de drept, independent de derularea celeilalte proceduri de unificare a practicii judiciare, atât timp cât practica divergentă nu a fost tranşată în cadrul acelei proceduri.
22. O atare concluzie nu este contrazisă de faptul că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei privind inadmisibilitatea sesizării întemeiate pe art. 519 din Codul procedură civilă, problema de drept în discuţie a continuat să fie soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti; dimpotrivă, acest fapt atestă necesitatea adoptării unei decizii în interesul legii.
23. Este adevărat că recursul în interesul legii promovat ulterior procedurii hotărârii prealabile poate fi inadmisibil, însă numai dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, iar ulterior sunt date soluţii care nesocotesc decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aşadar, inadmisibilitatea ar putea fi reţinută doar atunci când o problemă de drept a fost considerată nouă în sensul art. 519 djn Codul de procedură civilă şi a fost soluţionată în fond de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Efectul obligatoriu preconizat de către legiuitor prin art. 521 din Codul de procedură civilă este ataşat numai deciziilor conţinând o dezlegare dată chestiunilor de drept, fiind exclus în cazul deciziilor prin care sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă.
24. Rămâne de văzut dacă o decizie de respingere a sesizării în procedura hotărârii prealabile, care conţine considerente referitoare la fondul problemei de drept sesizate, precum în cazul de faţă, beneficiază, totuşi, de efecte juridice, în sensul că acele considerente pot fi apreciate drept o dezlegare dată chestiunii de drept.
25. Dacă se acceptă că decizia pronunţată în procedura hotărârii prealabile reglementată de art. 519—521 din Codul de procedură civilă beneficiază de autoritate de lucru judecat, ca orice act jurisdicţional, iar autoritatea de lucru judecat ce este ataşată actelor jurisdicţionale priveşte nu numai dispozitivul, dar şi considerentele pe care acesta se sprijină, acest efect este recunoscut doar în privinţa considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia adoptată (considerente decisive), precum şi a celor prin care s-au dat anumite dezlegări unor chestiuni litigioase ce au legătură cu obiectul dedus judecăţii şi care au fost dezbătute în proces (considerente decizorii). Autoritatea de lucru judecat nu priveşte considerentele indiferente, care ar putea lipsi din conţinutul motivării, fără ca aceasta să conducă la lipsirea de fundament a hotărârii.
26. De esenţa considerentelor decizorii este faptul că instanţa tranşează anumite aspecte ale judecăţii de o manieră incidentală, iar rezolvarea lor se reflectă în mod indirect în dispozitiv, aşadar în soluţia adoptată şi redată expres în dispozitivul hotărârii. Considerentele decizorii nu pot privi însuşi obiectul cererilor formulate în proces, deoarece asupra acestora instanţa este chemată să se pronunţe în mod explicit prin dispozitiv, astfel încât considerentele care sprijină soluţia nu pot fi decât decisive. Considerentele decizorii vizează alte aspecte dezbătute în proces, chiar dacă au legătură cu obiectul cererilor deduse judecăţii.
27. întrucât în cadrul procedurii hotărârii prealabile nu intră în discuţie soluţionarea altor aspecte decât problema de drept cu a cărei dezlegare este învestită înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia pronunţată nu poate conţine considerente decizorii, ci doar decisive, în legătură fie cu însăşi problema de drept sesizată, fie cu inadmisibilitatea sesizării. Cu atât mai mult, nu poate fi conceput ca, atunci când sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă, eventualele considerente prin care instanţa se pronunţă chiar asupra problemei de drept să fie decizorii. Asemenea considerente ar contrazice dispozitivul deciziei, care nu conţine o soluţie asupra chestiunii de drept, situaţie în care ar trebui asimilate unor considerente indiferente, care nu afectează soluţia adoptată.
28. De altfel, Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 nu conţine aprecieri proprii ale instanţei supreme, în sensul neincluderii echivalentului valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza de calcul al pensiei de întreţinere. Instanţa doar a relevat conţinutul deciziei de îndrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem şi al doctrinei, cu scopul de a demonstra că această chestiune a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare noului Cod civil, nefiind o problemă de drept nouă, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă. Aceeaşi menire o are şi referirea la practica recentă, ulterioară adoptării şi intrării în vigoare a Codului civil.
29. Pe de altă parte, dincolo de paradoxul pe care îl presupune dezlegarea unei probleme de drept printr-o decizie de respingere a sesizării cu acel obiect, este de observat că eventuala inserare a unor considerente decizorii în legătură cu chestiunea de drept ar echivala cu însăşi tranşarea acesteia, din moment ce s-ar pune problema autorităţii de lucru judecat. Or, în acest caz, chiar dacă soluţia nu a fost reflectată şi în dispozitiv, decizia ar produce efecte obligatorii, iar pronunţarea ulterioară a unor hotărâri judecătoreşti cu ignorarea sa nu ar justifica promovarea unui recurs în interesul legii.
30. în concluzie, deoarece, în speţă, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că problema de drept nu este nouă, motiv pentru care sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără a se statua asupra fondului sesizării, recursul în interesul legii este admisibil.
B. Asupra problemei de drept
31. Se impune, mai întâi, a se observa, din cuprinsul art. 527 şi 529 din Codul civil, că legiuitorul a prevăzut că obligaţia de întreţinere este datorată în funcţie atât de nevoia creditorului, cât şi de mijloacele de care dispune debitorul întreţinerii ori pe care acesta le-ar putea obţine.
32. La calcularea întreţinerii se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, de posibilităţile de realizare a lor şi de celelalte obligaţii ale debitorului. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte în raport cu venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) din Codul civil],
33. Din examinarea tuturor hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor rezultă, în esenţă, că instanţele — atât înainte, cât şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 —, deşi au soluţionat în mod diferit problema de drept în discuţie, au analizat dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă sau nu un „venit” (mai mult, un „venit lunar net”) sau un „venit cu destinaţie specială”. Astfel, analiza de faţă are în vedere doar această categorie a „mijloacelor” creditorului, menţionată expres în dispoziţiile legale supuse interpretării.
34. In ceea ce priveşte noţiunea de „venit” este de observat că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la „câştigul din muncă” al debitorului [fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevenţe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii etc.).
35. Niciuna dintre instanţele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreţinere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reţinut în mod constant în practica judiciară şi în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât şi în actuala reglementare a Codului civil.
36. Ceea ce interesează în speţă este dacă echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un „venit” care trebuie luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere, conform art. 527 şi 529 din Codul civil.
37. După cum rezultă din prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul instituţiilor publice expres menţionate are dreptul, în timp de pace, la hrană gratuită, potrivit unei norme zilnice, corespunzând unor plafoane calorice diferenţiate pe categorii. Hrana se acordă, de regulă, în natură, iar ca excepţie, în bani, prin echivalentul valoric al normei de hrană. în privinţa acestuia din urmă, legiuitorul foloseşte fie termenul de „alocaţie valorică” [art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], fie pe cel de „valoare financiară” [art. 4 alin. (4) din acelaşi act normativ],
38. Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „beneficiază de acest drept personalul din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei —Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”. Intră în aceste categorii şi cadrele militare, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili din aceste instituţii publice, după cum rezultă din art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
39. Toate aceste persoane pot fi considerate că îşi desfăşoară activitatea în baza unui statut special prevăzut de lege pentru fiecare categorie în parte şi, eventual, în baza unui contract individual de muncă (pentru salariaţii civili, doar dacă legea specială prevede încheierea unui asemenea contract). Includerea debitorilor unei obligaţii de întreţinere în categoriile de beneficiari ai dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se analizează de la caz la caz, prin raportare la dispoziţiile legale incidente (de altfel, actele normative care reglementează statutul acestor categorii de persoane prevăd, generic, dreptul la hrană gratuită, reglementarea din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizând condiţiile de acordare).
40. Independent de statutul juridic al fiecărei categorii în parte se reţine că persoanele vizate pot fi considerate ca făcând parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, în sensul anexei VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind vorba despre personal din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
41. Potrivit legii, aceste categorii de persoane beneficiază, după caz, de salariu lunar sau de un venit asimilat salariului, denumit soldă lunară, care includ — pe lângă salariul sau solda funcţiei de bază — indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariate.
42. Ordonanţa în discuţie nu conţine vreo prevedere din care să rezulte că echivalentul valoric al normei de hrană ar reprezenta venit. De asemenea, Codul civil nu defineşte noţiunile de „venit” si de „venit lunar net”, regăsite în art. 527 si 529.
43. în acest context, fiind vorba despre venituri din salarii sau asimilate acestora, sunt incidente prevederile art. 55 din Codul fiscal, care defineşte în alin. (1) veniturile din salarii ca fiind „toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.” Potrivit art. 55 alin. (2) din acelaşi act normativ, sunt considerate venituri asimilate salariilor, în scopul aplicării legii, printre altele, „drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii” [lit. c)].
44. în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, „(1)în limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.
(2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie.”
45. Prin folosirea noţiunii de venit în art. 527 şi 529 din Codul civil s-a intenţionat corelarea cu terminologia consacrată în legislaţia existentă, în sensul însuşirii semnificaţiei acordate prin acte normative în vigoare, iar această intenţie este confirmată de contextul în care noţiunea este folosită.
46. Codul fiscal cuprinde definiţii pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfăşurată de o persoană, în sensul art. 7 alin. (1), inclusiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.
47. Sunt, astfel, definite: veniturile din activităţi independente (inclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală — art. 46); veniturile din salarii (art. 55); venituri din cedarea folosinţei bunurilor (art. 61); venituri din investiţii (printre care veniturile din dividende, dobânzi — art. 65); venituri din pensii (art. 68); venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (art. 71); venituri din premii şi din jocuri de noroc (art. 75); venituri din transferul proprietăţilor imobiliare (art. 771); venituri din alte surse (printre care primele de asigurări, onorariile din activitatea de arbitraj comercial — art. 78 şi 791).
48. Tot prin prisma dispoziţiilor Codului fiscal poate fi identificată natura de „venit” a unor sume de bani încasate de o persoană fizică din alte surse decât cele menţionate anterior, precum ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor de stat. Acestea sunt menţionate în lege (art. 42), printre alte categorii, ca fiind venituri neimpozabile.
49. Dat fiind că obiectivul reglementării regimului juridic al impozitului pe venit a impus legiuitorului stabilirea veniturilor obţinute de o persoană fizică, pe care le-a calificat, după caz, drept impozabile ori neimpozabile, se poate considera că normele fiscale în discuţie sunt relevante pentru identificarea veniturilor debitorului întreţinerii. De altfel, enumerarea din literatura de specialitate a veniturilor ce intră în baza de calcul al obligaţiei de întreţinere, arătată mai sus, se suprapune categoriilor de venituri menţionate în Codul fiscal.
50. Trimiterea la normele fiscale este, însă, utilă în cadrul de faţă şi prin prisma finalităţii identificării veniturilor realizate de debitorul întreţinerii, în condiţiile în care obligaţia de întreţinere se calculează în raport cu venitul lunar net al debitorului.
51. Or, noţiunea de venit lunar net este proprie materiei fiscale, reprezentând baza de calcul al impozitului pe profit şi fiind definită, ca atare, de acelaşi Cod fiscal pentru diferite categorii de venituri, inclusiv pentru venituri din salarii şi venituri asimilate acestora.
52. Ca atare, în virtutea unităţii terminologice ce trebuie asigurată în diferitele acte normative care conţin o anumită noţiune, în acelaşi context, semnificaţia noţiunilor din Codul fiscal de venituri din salarii, venituri asimilate salariilor şi venit lunar net din salariu nu poate fi ignorată în interpretarea şi aplicarea textelor din Codul civil în ipoteza dată, în absenţa unui alt înţeles stabilit de către legiuitor.
53. în raport cu dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, citate anterior, ar însemna că echivalentul valoric al normei de hrană cuvenite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un venit salarial sau asimilat, din moment ce reprezintă venit în bani obţinut de persoane fizice ce îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Mai mult, acest caracter s-ar păstra chiar şi atunci când acordarea normei de hrană are loc în natură, de vreme ce, potrivit definiţiei, intră în această categorie şi veniturile obţinute în natură.
54. Cu toate acestea, art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepţie de la alin. (1) şi (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.
55. Printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a)—r) din Codul fiscal] sunt prevăzute explicit la lit. b) „drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare”.
56. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind şi „drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională”.
57. In condiţiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligaţie, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii.
58. Astfel, în cazul veniturilor din salarii, art. 57 din Codul fiscal prevede că venitul net lunar se calculează (în scopul determinării impozitului, cota de 16% aplicându-se la venitul net) prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni.
59. Pct. 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună, conform art. 55 alin. (1)—(3) din Codul fiscal, de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate”.
60. Se observă că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, relevante în analiza de faţă.
61. Aşadar, sumele în discuţie nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora şi, ca atare, nu se subsumează noţiunii de „venit”, relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil.
62. Această concluzie este relevantă şi pentru executarea silită a sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, deoarece, potrivit art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în cazul acestor creanţe, salariile şi alte venituri periodice ale debitorului întreţinerii pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net. Este de precizat că, în unele hotărâri judecătoreşti dintre cele anexate prezentelor sesizări, normele de procedură referitoare la urmărirea mobiliară a debitorului au fost aplicate în mod direct, în sensul că, din moment ce echivalentul valoric al normei de hrană din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este insesizabil (fie pentru că nu este inclus în venitul salarial, fie în considerarea afectaţiunii speciale), acesta nu poate fi luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere. Acest argument este greşit, deoarece aplicarea dispoziţiilor referitoare la urmărirea silită a bunurilor debitorului implică un titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească ce conţine obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, calculată în funcţie de venitul lunar net al debitorului. Ca atare, normele nu pot fi aplicate şi în cazul stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, cu finalitatea obţinerii unui titlu executoriu.
63. Constatarea anterioară semnifică, în acelaşi timp, neincluderea aceloraşi sume în salariul lunar sau, după caz, în solda lunară, nefiind drepturi salariale ce pot intra în componenţa sumelor ce reprezintă contraprestaţia muncii prestate de beneficiarii dreptului la hrană gratuită.
64. Este esenţial de precizat, totodată, că, în raport cu constatarea anterioară, este lipsită de relevanţă împrejurarea că sumele de bani în discuţie au caracter de continuitate, cât timp nu reprezintă venituri de natură salarială.
65. Desigur, nu pot fi ignorate considerentele referitoare la raţiunea acordării dreptului în discuţie, anume specificul activităţii depuse de beneficiari şi condiţiile în care aceasta se desfăşoară, ce impun un efort suplimentar pentru menţinerea randamentului optim îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor.
66. Aceste considerente se înscriu în abordarea tradiţională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreţinere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. în cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiţii deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru „a da posibilitate materială angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condiţiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor”, astfel încât „este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectaţiei sale”. S-a mai reţinut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului „ar duce la micşorarea posibilităţii de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiţii, aceasta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreţinerii”.
67. în doctrină a fost preluată ideea sumelor cu destinaţie specială, care trebuie să rămână în întregime destinate afectaţiunii lor, fără a se indica, însă, alte sume salariale decât cele privind sporul pentru condiţii deosebite de muncă (mediu vătămător, greu sau periculos), abordare menţinută inclusiv în condiţiile actualului Cod civil.
68. Se poate considera că, în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea beneficiarii dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul condiţiilor concrete de acordare, legiuitorul a urmărit compensarea efortului depus de beneficiari prin asigurarea unui aport caloric proporţional, necesar menţinerii stării de sănătate şi a tonusului adecvat desfăşurării activităţii în condiţii optime, aport calculat prin numărul de calorii/zi.
69. în acelaşi timp, însă, nu poate fi ignorat că, în ceea ce priveşte pe beneficiarii dreptului în discuţie, statutul actual reglementat reflectă o multiplicare a drepturilor acordate în considerarea condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii, prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. VII, pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
70. Acestea constau în sporuri (pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, pentru condiţii grele de muncă, pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată), compensaţii (de risc/pericol deosebit pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale; pentru cei care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu), majorări ale soldei de bază (de exemplu, pentru cei care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale), indemnizaţii (de exemplu, pentru personalul care lucrează cu cifru de stat).
71. La acestea se adaugă drepturile prevăzute de legile proprii privind statutul categoriilor de personal din fiecare domeniu — apărare, ordine publică, respectiv siguranţă naţională.
72. în contextul în care toate aceste drepturi pot fi socotite ca având o destinaţie specială (compensarea efortului depus în condiţii speciale de activitate) şi, uneori, se suprapun, criteriul afectaţiunii pentru includerea ori excluderea drepturilor de natură salarială din baza de calcul al pensiei de întreţinere se diluează, fiind dificil de aplicat de la caz la caz. în plus, există riscul ca raportul de proporţionalitate dintre starea de nevoie a creditorului şi mijloacele de care dispune în concret debitorul să fie rupt, cu toate că, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, părinţii au obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia, principiu care se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie, conform art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ.
73. Ca atare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii observă că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit salarial, în raport cu dispoziţiile Codului fiscal, ce permite identificarea venitului din salariu sau a venitului asimilat acestuia (ceea ce face, oricum, inutilă stabilirea de către instanţă a destinaţiei speciale, cu atât mai mult cu cât această afectaţiune a fost avută în vedere de către legiuitorul fiscal la determinarea veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate). în plus, raportarea la acele dispoziţii echivalează cu aplicarea unui criteriu legal, ca atare previzibil.
74. Pentru toate aceste considerente,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
în numele legii
DECIDE:
Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:
în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2015.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Adriana Stamatescu
| ← Decizia CCR nr. 728/2015 – excepţia de neconstituţionalitate a… | Ordinul ANAF nr. 3622/2015 – aprobarea modelului şi… → |
|---|
Publicate în același Monitor Oficial:
(Sava N.).
Diminețile în care te uiți în dulap și ai impresia că ai multe haine, dar nimic care să se lege într-o ținută coerentă, sunt mai comune decât ne place să recunoaștem. Nu e vorba neapărat de lipsă de opțiuni. De multe ori e pur și simplu oboseala aia mică, domestică, pe care o simți înainte de cafea, când ai vrea să arăți bine fără să negociezi zece minute cu un umeraș încăpățânat.
Tocmai aici intră în joc seturile bine alese. Sunt practice, dar nu într-un fel plictisitor. Au ceva liniștitor în ideea că partea de sus și partea de jos deja se înțeleg între ele, iar tu nu mai trebuie să faci pe stilistul la șapte și jumătate dimineața, cu un ochi la telefon și unul la vremea de afară.
Numai că nu orice compleu e bun pentru viața reală. Una e să arate impecabil într-o fotografie de produs, cu lumina perfectă și modelul care pare că n-a alergat niciodată după autobuz, și alta e să funcționeze într-o zi normală, cu mers mult, birou, cumpărături, poate o cafea pe fugă și, cine știe, o vizită spontană la cineva drag. Alegerea potrivită ține de material, croială, proporții, ritmul tău de viață și chiar de starea pe care vrei s-o porți pe tine.
De ce au ajuns compleurile o alegere atât de iubită
Există haine care cer mult de la tine și haine care te ajută. Un compleu reușit intră în a doua categorie. Îți oferă impresia de ținută pusă la punct fără să te oblige la prea multă planificare, iar asta, sincer, valorează mult în garderoba de zi cu zi.
În ultimii ani, ideea de garderobă utilă a câștigat teren. Editorii Vogue vorbesc despre piese de bază versatile, purtate sezon după sezon, iar Who What Wear insistă pe ideea unui dulap construit conștient, din piese care se combină ușor și reduc stresul deciziilor zilnice. În același registru, publicațiile de stil observă că seturile coordonate sunt apreciate tocmai pentru că oferă o formulă rapidă, coerentă și ușor de adaptat pentru contexte diferite.
Aici apare farmecul lor real. Nu doar că arată bine împreună, dar pot fi despărțite și purtate separat, ceea ce înseamnă că un singur compleu bun poate da naștere la mai multe ținute. Bluza merge cu jeanși, pantalonii merg cu o cămașă simplă, iar dintr-odată hainele tale lucrează mai inteligent.
Mai e ceva. Un compleu bun îți dă o anumită siguranță. Te îmbraci repede, te privești în oglindă și ai senzația că ești deja așezată în ziua ta, că nu mai trebuie să repari nimic. Uneori fix asta lipsește.
Garderoba de zi cu zi nu cere spectaculos, ci potrivit
Când alegi un compleu pentru purtare frecventă, tentația e să te lași dusă de piesa cea mai fotogenică. Un imprimeu puternic, o culoare foarte la modă, un material care cade superb în poze. Numai că garderoba zilnică nu trăiește din fotografii, trăiește din repetiție.
Asta înseamnă că primul criteriu nu ar trebui să fie efectul de wow, ci cât de des îl vei purta fără să simți că te-ai costumat. Dacă îl vezi mergând cu adidași, cu un trench simplu, cu o geantă obișnuită și chiar cu geaca ta favorită, atunci e un semn bun. Dacă îl poți imagina doar într-un context perfect, cu pantofi perfecți și păr perfect, probabil va rămâne mai mult în dulap decât pe tine.
Hainele pentru viața de zi cu zi trebuie să aibă ceva ușor de locuit. Nu spun să fie banale, deloc. Dar au nevoie de acea naturalețe care nu te face să te întrebi la fiecare oră dacă te strânge, dacă se șifonează, dacă te lățește sau dacă pare prea mult pentru o simplă ieșire după pâine.
Începe cu stilul tău real, nu cu versiunea ta imaginară
Aici, sincer, multe cumpărături o iau razna. Nu fiindcă femeile nu știu ce le place, ci fiindcă uneori cumpără pentru o viață pe care încă nu o trăiesc. Pentru brunch-uri elegante în fiecare weekend, pentru drumuri line între întâlniri creative, pentru o disciplină vestimentară pe care marțea, la ora opt, nu o mai are nimeni.
Un compleu bun trebuie ales pentru rutina ta reală. Dacă mergi mult pe jos, ai nevoie de libertate de mișcare și materiale care rezistă decent la purtare. Dacă lucrezi într-un mediu relaxat, poate funcționează un set din bumbac gros, jerseu compact sau tricot fin. Dacă ai nevoie să pari ușor mai îngrijită, atunci un compleu cu pantaloni drepți și sacou lejer ori o variantă din stofă subțire poate face treabă excelentă.
Gândește-te, fără să idealizezi prea mult, cum arată o săptămână obișnuită. Câte ore stai pe scaun, cât mergi, cât de des intri și ieși din spații încălzite, cât de des te vezi în situații în care vrei să pari aranjată, dar nu scorțoasă. Răspunsurile astea valorează mai mult decât orice trend.
Materialul schimbă totul, chiar dacă uneori îl ignorăm
Un compleu poate avea o croială minunată și totuși să nu fie o alegere bună dacă materialul nu lucrează în favoarea ta. În purtarea de zi cu zi, textura, respirabilitatea și felul în care țesătura se comportă după câteva ore contează enorm. Uneori chiar mai mult decât designul.
Bumbacul este, de regulă, o alegere excelentă pentru seturile casual. Respiră bine, se simte familiar pe piele și nu dă senzația aia de haină care te obligă să stai dreaptă ca să arate bine. Dacă are și un mic procent de elastan, cu atât mai bine, fiindcă se mișcă frumos și nu devine rigid.
Inul este superb, mai ales în sezonul cald, dar trebuie acceptat cu tot cu firea lui. Se șifonează, iar asta face parte din farmecul lui. Dacă te enervează orice cută apărută după o oră de purtare, probabil nu e alegerea ideală pentru compleul tău de zi cu zi, chiar dacă pe umeraș pare poveste.
Tricotul fin sau jerseul de calitate pot fi extraordinare pentru seturi comode, mai ales toamna și iarna. Au acea moliciune care te face să le alegi din reflex. Totuși, e important să verifici cum se așază în zonele sensibile, la genunchi, la coate, în jurul șoldurilor, pentru că unele materiale se pot deforma repede.
Stofa subțire, amestecurile cu viscoză și materialele fluide sunt foarte bune când vrei o ținută care să arate îngrijit fără să fie rigidă. În plus, multe dintre ele trec elegant dinspre zi spre seară. Contează însă ca țesătura să nu fie prea subțire sau prea lucioasă, altfel compleul poate părea mai degrabă festiv decât practic.
Publicațiile de modă insistă tot mai mult pe piese versatile, pe straturi ușor de combinat și pe materiale care susțin purtarea repetată, nu doar efectul vizual de moment. Tocmai de aceea, când alegi un set pentru uz frecvent, merită să pui mâna pe material și să-l judeci cât mai puțin romantic și cât mai sincer.
Croiala bună nu urmează doar corpul, ci și ritmul tău
Se spune des că o haină trebuie să avantajeze silueta. E adevărat, desigur, dar formula asta e puțin prea vagă. În viața reală, o croială bună nu doar că îți vine bine, ci te lasă să trăiești în ea fără să te pedepsească la fiecare mișcare.
Un pantaloni foarte strâmt poate arăta impecabil în cabinele de probă și să devină obositor după două ore. Un sacou foarte structurat poate ridica ținuta, dar dacă nu poți sta comod la birou sau într-o mașină, începe să pară o idee frumoasă și atât. Un top foarte scurt poate funcționa excelent în anumite contexte, însă pentru garderoba zilnică ai nevoie, de obicei, de ceva mai flexibil.
Cele mai reușite compleuri sunt cele în care proporțiile par firești. Pantalonii drepți sau ușor largi, fustele line, hanoracele curate, fără volume inutile, cămășile lejere și sacourile relaxate tind să reziste mai bine în timp. Nu fiindcă ar fi lipsite de personalitate, ci fiindcă nu depind excesiv de o modă trecătoare.
Mai ales la seturi, echilibrul contează mult. Dacă partea de sus e amplă, partea de jos ar trebui să păstreze o linie clară. Dacă pantalonii sunt foarte largi, topul are nevoie de structură sau măcar de o lungime bine gândită. Altfel, compleul nu mai pare effortless, cum spun revistele, ci doar prea mult material într-o zi obișnuită.
Culoarea potrivită este cea pe care nu o obosești repede
Poți iubi o culoare și totuși să nu fie bună pentru un compleu de zi cu zi. Asta nu înseamnă că trebuie să alegi doar bej, gri, bleumarin și alte nuanțe cuminți până la anonimat. Înseamnă doar că merită să observi ce porți cu adevărat, nu ce admiri la altele.
Nuanțele neutre au avantajul că se combină ușor și obosesc greu. Un compleu crem, taupe, gri călduț, bleumarin sau maro ciocolatiu poate fi purtat de multe ori fără să pară mereu același. Cu alte accesorii, alt strat deasupra, altă încălțăminte, își schimbă repede tonul.
Culorile saturate pot fi minunate, mai ales dacă știi că te reprezintă. Un verde stins, un burgundy, un albastru petrol sau un roz prăfuit pot aduce viață garderobei fără să devină greu de integrat. Doar că e bine să alegi o nuanță care se întâlnește deja cu restul hainelor tale, nu una care cere un dulap nou ca să poată fi purtată.
Tendințele actuale favorizează atât neutrele de bază, cât și accentele de culoare introduse prin seturi ușor de separat și recombinat. Asta face compleurile și mai utile, fiindcă poți cumpăra o culoare care te scoate puțin din rutină, dar fără să te condamne la o singură formulă de styling.
Imprimeurile cer mai multă atenție decât par la început
Aici părerile sunt împărțite. Unele femei se simt grozav în imprimeuri și le poartă cu o naturalețe care nu poate fi învățată. Altele, deși le admiră, au mereu senzația că imprimeul intră primul într-o încăpere și ele abia apoi.
Pentru garderoba de zi cu zi, un compleu imprimat poate fi o alegere foarte bună doar dacă motivul nu te limitează prea mult. Dungile discrete, carourile fine sau motivele geometrice simple sunt de obicei mai ușor de purtat decât florile foarte mari ori desenele extrem de contrastante. Nu e o regulă rigidă, doar o observație pe care multe cumpărături pripite o confirmă.
Mai contează și cât de ușor poți separa piesele. Dacă imprimeul e foarte specific, pantalonii sau bluza vor fi mai greu de combinat cu alte haine. Asta reduce utilitatea compleului, iar pentru garderoba zilnică utilitatea chiar ar trebui să cântărească serios.
Mărimea corectă nu este cea care te flatează în oglindă timp de două minute
Probabil aici se fac cele mai multe compromisuri. O haină ușor mai mică poate părea suportabilă în cabină. O haină ușor mai mare poate părea reparabilă din accesorii sau încălțăminte. În realitate, dacă mărimea nu e bună, compleul nu va avea viață lungă în dulapul tău.
Un set pentru zi de zi trebuie probat în mișcare. Așază-te, ridică brațele, fă doi pași mai mari, trage aer adânc. Verifică dacă pantalonii trag într-o zonă, dacă bluza se ridică prea mult, dacă sacoul se încrețește urât când închizi brațele. Sună banal, știu, dar tocmai detaliile astea despart o achiziție bună de una pe care o regreți discret după prima purtare.
Mai există și tentația de a cumpăra pentru silueta pe care speri s-o ai peste o lună. Nu e cea mai dreaptă formă de optimism. Garderoba de zi cu zi ar trebui să îți fie aliată în prezent, nu promisiune pentru altă versiune a ta.
Caută compleuri care pot fi purtate și împreună, și separat
Adevărata valoare a unui set apare când fiecare piesă are viață și singură. Poate părea un detaliu secundar, dar nu este. Dacă pantalonii merg cu tricouri simple, pulovere fine și cămăși albe, ai câștigat enorm. Dacă partea de sus se potrivește cu jeanși, fuste sau pantaloni drepți, și mai bine.
Așa se construiește o garderobă inteligentă, nu doar una ordonată. Un compleu purtat doar în formula lui originală poate fi frumos, dar nu foarte eficient. În schimb, unul care se desface în două sau chiar trei direcții diferite te ajută să scoți mai mult din fiecare cumpărătură.
Who What Wear subliniază tocmai această logică a capsulei vestimentare, în care piesele trebuie să colaboreze între ele și să reducă efortul zilnic de a compune ținute. Iar revistele care urmăresc tendințele seturilor coordonate observă același lucru: farmecul lor stă și în faptul că pot fi dispersate ușor în restul garderobei.
Gândește compleul în funcție de anotimp, nu doar de aspect
Un set superb din tricot dens poate părea tentație pură în magazin, dar dacă locuiești într-un loc unde intri repede în spații supraîncălzite, riști să-l porți mai rar decât ai crezut. La fel, un compleu foarte subțire și fluid poate fi minunat vara, dar aproape inutil dacă petreci mare parte din an în temperaturi schimbătoare.
Pentru primăvară și toamnă, cele mai practice sunt materialele medii, suficient de ușoare cât să permită stratificarea și suficient de consistente cât să nu pară neterminate. Vara cere fibre respirabile, croieli lejere și culori care nu absorb tot soarele din oraș. Iarna funcționează mai bine seturile care pot primi dedesubt sau deasupra încă un strat fără să devină incomode.
Vogue atrage atenția că piesele de bază purtate frecvent trebuie să reziste de la un sezon la altul tocmai prin capacitatea lor de a fi suprapuse și adaptate. Cu alte cuvinte, un compleu bun pentru zi cu zi nu trăiește singur, ci împreună cu paltonul, cardiganul, geaca și încălțările tale obișnuite.
Nu ignora încălțămintea cu care îl vei purta de fapt
Aici se rupe filmul, cum se spune. În magazin sau online vezi setul cu pantofi impecabili, poate cu sandale fine, poate cu botine elegante. În viața ta de zi cu zi, însă, îl vei purta probabil cu adidași, mocasini, balerini, ghete joase sau ceva ce nu te trădează după două stații.
De aceea merită să-ți imaginezi compleul exact cu încălțămintea pe care o folosești cel mai des. Dacă pantalonii cer mereu toc pentru a cădea bine, poate nu sunt cei mai practici pentru rutina ta. Dacă tivul se lovește de asfalt cu pantofi comozi, setul începe să coste mai mult decât pare, pentru că va cere retușuri sau compromisuri.
Un compleu cu adevărat bun are această modestie funcțională. Arată bine și cu încălțări normale, nu doar cu versiunea idealizată a unei zile fără grabă.
Când merită să alegi un compleu casual și când unul mai structurat
Nu toate seturile trebuie să facă același lucru. Unele sunt perfecte pentru zilele relaxate, altele pentru contexte în care vrei să pari puțin mai adunată. E bine să știi de la început ce rol îi ceri.
Compleul casual, din bumbac, tricot, jerseu sau materiale moi, e ideal pentru alergătura obișnuită. Merge la drumuri prin oraș, la cafea, la birouri relaxate și în acele zile în care vrei confort clar, dar fără senzația de pijama ieșită din casă. Cheia este să aibă linii curate și un material care nu arată ieftin după două spălări.
Compleul structurat, cu pantaloni mai bine croiți, vestă, sacou sau cămașă asortată, e util când ai întâlniri, prezentări, vizite sau pur și simplu chef să te simți mai compusă. Nu trebuie să fie rigid ca un costum clasic. Din contră, cele mai reușite variante sunt cele care păstrează rafinamentul, dar lasă corpului loc să respire.
În garderoba de zi cu zi, ideal este să ai măcar un set care înclină spre casual și unul care poate urca lejer spre smart casual. Revistele de modă tratează tot mai des această zonă intermediară, unde hainele trebuie să echilibreze relaxarea cu un aer îngrijit, fără să cadă nici în monotonie, nici în exces.
Bugetul trebuie gândit în cost per purtare, nu în impulsul de moment
Un compleu ieftin poate fi o idee bună dacă materialul e decent, croiala simplă și șansele de purtare mari. La fel de bine, poate fi o cheltuială risipită dacă după două spălări și-a pierdut forma și după trei purtări deja nu-ți mai place cum stă. Pe de altă parte, nici varianta scumpă nu este automat salvatoare.
Pentru garderoba de zi cu zi, merită investit mai ales în seturile pe care le vei purta des și în multe feluri. Dacă poți construi cu ele minimum patru sau cinci combinații diferite, deja costul lor se justifică mai ușor. Când o piesă stă mult în dulap așteptând o ocazie specială, chiar și un preț mic ajunge mare.
Poate sună foarte pragmatic, dar moda de zi cu zi are nevoie și de un pic de matematică. Nu rece, nu cinică, doar sinceră. Cât de des o vei purta, cât de ușor o vei întreține, cât de bine rezistă și cât de repede te saturi de ea.
Cum îți dai seama că un compleu te reprezintă cu adevărat
Uneori simți imediat. Îl probezi și nu ai impulsul să tragi de el, să-l explici, să-l negociezi. Nu cauți scuze pentru lungime, pentru cusături, pentru culoare. Pur și simplu îți vine și te face să te recunoști.
Alteori, semnele sunt mai discrete. Te gândești spontan la trei situații în care l-ai purta. Îți imaginezi cu ce geantă merge, cu ce jachetă, cu ce cercei. Nu te întrebi dacă e prea mult sau prea puțin. Parcă își găsește singur locul printre hainele tale.
Asta contează mai mult decât pare. Fiindcă un compleu potrivit nu trebuie doar să te îmbrace, ci să-ți simplifice ziua și să-ți susțină felul de a fi. Stilul personal nu e ceva solemn. E, mai degrabă, suma acelor alegeri care nu te obosesc și totuși te fac să te simți bine în pielea ta.
O singură piesă bună poate schimba felul în care îți folosești tot dulapul
Partea frumoasă la seturile bine alese este că ele aduc ordine fără să pară rigide. Te ajută să vezi mai limpede ce îți lipsește și ce ai deja. Uneori, după ce găsești compleul potrivit, observi că restul garderobei începe să se lege altfel în jurul lui.
Poate de aceea atâtea femei caută astăzi variante ușor de integrat, care oferă confort, versatilitate și o notă de coerență vizuală într-o garderobă reală, nu imaginară. Un set bine ales nu este un moft și nici o soluție leneșă. Este, mai degrabă, o formă de inteligență practică aplicată stilului personal.
Dacă ești în faza în care vrei să compari variante purtabile și ușor de adaptat pentru rutina ta, merită să te uiți atent și la selecții de compleuri dama care pun accent pe combinații deja armonizate și pe piese ce pot fi desprinse și purtate în mai multe formule.
Ce merită să reții înainte de cumpărare
Cel mai potrivit compleu pentru garderoba de zi cu zi nu este neapărat cel mai spectaculos și nici cel mai la modă. Este cel pe care îl îmbraci fără ezitare, care se așază bine când te miști, care nu te obligă la încălțăminte imposibilă și care îți permite să construiești mai mult de o singură ținută.
Alege cu ochii deschiși spre material, croială, proporții și felul în care arată după câteva ore, nu doar după două minute în oglindă. Gândește-l în raport cu viața ta reală, cu temperatura de afară, cu drumurile tale, cu obiceiurile tale și, poate cel mai important, cu felul în care vrei să te simți într-o zi obișnuită.
Un compleu bun are ceva liniștit în el. Nu te strigă, nu te împinge, nu te transformă în altcineva. Te ajută să fii tu, doar ceva mai așezată, mai coerentă și mai pregătită pentru tot ce aduce ziua. Iar într-o garderobă folosită pe bune, asta chiar înseamnă mult.
O experiență unică în viață, adusă de unul dintre cele mai importante evenimente din Monaco, care va avea loc în Palatul Culturii – Iași.
Se desfășoară încet, sub șoaptele aurite ale istoriei și ecourile măreției regale, o noapte de splendoare unică care va avea loc în inima României. Pe 6 septembrie 2025, Balul Grandios al Prinților și Prințeselor de la Monte-Carlo va umple sălile Palatului Culturii din Iași, aducând cu el eleganța atemporală a celor mai ilustre tradiții monegasce.
De secole, Monte-Carlo este sinonim cu grația, noblețea și arta celebrării — o lume în care prinții și prințesele, împodobiți cu mătase și diamante, dansează pe podele de marmură sub lumina a mii de candelabre. Acum, această moștenire a rafinamentului părăsește Coasta de Azur și aduce cu ea spiritul Balului Grandios, un spectacol care depășește granițele și transformă visele în realitate.
–
O noapte de opulență și farmec
Când ușile Palatului Culturii se vor deschide, oaspeții vor păși într-o lume unde fantezia devine realitate. Balul Grandios va aduce în fața invitaților un spectacol de simfonii orchestrale, valsuri care plutesc prin aer ca niște ecouri ale trecutului, și cine cu lumânări demne de regalitate.
Nobili din toată Europa și nu numai se vor reuni, uniți sub semnul grației, moștenirii și eleganței. Fiecare detaliu va purta semnătura stilului Monte Carlo: strălucirea cupelor de șampanie, foșnetul mătăsii pe podelele poleite, și mirosul florilor de sezon, toate într-o atmosferă regală.
Va fi o celebrare nu doar a frumuseții și rafinamentului, ci și a legăturii dintre trecut și prezent, între aristocrația românească și farmecul etern al Monaco-ului.
–
Iași: Oraș al culturii și patrimoniului regal
Nu există loc mai potrivit pentru acest eveniment grandios decât Iașiul, un oraș a cărui esență este pătrunsă de eleganță aristocratică și prestigiu cultural. Cunoscut drept Capitala Culturală a Europei și Oraș Regal, Iașiul a fost de multă vreme un simbol al intelectului, rafinamentului și strălucirii artistice.
Străzile sale spun povești cu poeți și regi, iar palatele și monumentele sale aduc un omagiu trecutului nobil. În centrul acestei sărbători se află Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală neo-gotică, considerată una dintre cele mai impunătoare clădiri din țară.
Construit între 1906 și 1925, palatul a fost ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești a Moldovei. Acum, în aceste săli încărcate de istorie, Balul va prinde viață — un spectacol de coroane strălucitoare, rochii ample și amintiri ale unui timp regal care nu va fi uitat.
–
O moștenire a eleganței care continuă
Balul Grandios al Prinților și Prințeselor din Monte-Carlo este o celebrare a tradiției și nobleței, o călătorie prin istorie și o reafirmare a valorilor regale.
Acum, pentru prima dată, Iașiul devine scena acestui spectacol unic, aducând magia Monaco-ului în inima României. În noaptea de 6 septembrie, sub candelabrele de cristal ale Palatului Culturii, trecutul și prezentul vor dansa împreună, iar strălucirea Monte-Carlo-ului va găsi un nou cămin în orașul regal al României.
Pentru cei care visează în aur și dansuri nobile, acesta nu este doar un eveniment. Este istorie în devenire.
Get in touch
NOBLE MONTE-CARLO
8 Rue des Oliviers, Monte-Carlo
98000 – Principality of Monaco
Phone number: +377607934575 (Monaco)
Email: grandbal@noblemontecarlo.mc
SGS, lider mondial in domeniul testarii, inspectiei si certificarii, anunta semnarea unui acord final pentru achizitionarea intregului capital social al Applied Technical Services („ATS”), un important furnizor de solutii specializate de testare, inspectie, calibrare si criminalistica din America de Nord. Se asteapta ca ATS sa genereze vanzari de 460 milioane USD si EBITDA de 95 milioane USD inaintea sinergiilor prevazute pentru 2026.
Avand o istorie de aproape 60 de ani, ATS este un jucator american mare si diversificat care detine un brand puternic si o cultura a serviciilor de calitate. Compania furnizeaza solutii si servicii pe piete finale puternic reglementate si cu o rata de crestere ridicata, cum ar fi industria prelucratoare, industria aerospatiala si de aparare, productia si distributia de energie si asigurari. Cu o echipa de 2.100 de profesionisti calificati si o retea de 85 de facilitati de ultima generatie amplasate strategic in Statele Unite, ATS deserveste o baza extinsa de clienti de top dintr-o gama larga de industrii.
Tranzactia va consolida pozitia SGS in SUA, vanzarile anuale totale urmand sa depaseasca 1,5 miliarde USD in America de Nord. Achizitia marcheaza o etapa majora in ambitia SGS de a-si dubla vanzarile in regiune pana in 2027, fata de 2023. De asemenea, va permite SGS sa se extinda in noi domenii atractive. Complementaritatea ofertelor si a clientilor deschide oportunitati semnificative pentru vanzari incrucisate.
Achizitia este evaluata la 1.325 de milioane USD, ceea ce corespunde unui multiplu de 11,2 ori EBITDA 2026, incluzand sinergiile „run rate”. Se preconizeaza sinergii EBITDA de cel putin 30 de milioane USD pe an in termen de 3 ani de la incheierea tranzactiei, datorita rationalizarii costurilor si oportunitatilor de vanzari incrucisate. Achizitia va avea un efect pozitiv asupra EPS incepand cu primul an. De asemenea, se asteapta ca SGS sa imbunatateasca rata de crestere a veniturilor si marja veniturilor operationale ajustate, datorita sinergiilor.
Tranzactia este supusa conditiilor obisnuite de vanzare si se preconizeaza ca se va finaliza pana la sfarsitul anului 2025 / inceputul anului 2026.
Géraldine Picaud, CEO al SGS, a comentat: „Suntem foarte bucurosi ca am semnat achizitia Applied Technical Services. Aceasta tranzactie va accelera semnificativ executarea Strategiei 27 prin consolidarea prezentei noastre in America de Nord. ATS dispune de echipe exceptionale, foarte calificate, cu o integritate puternica si o cultura orientata spre client. Prin conjugarea fortelor noastre in SUA, vom obtine o crestere durabila, sinergii si vom crea valoare adaugata pe termen lung pentru actionari. Suntem extrem de incantati de viitoarele oportunitati.”
Despre SGS
SGS este lider mondial in domeniul testarii, inspectiei si certificarii. Operam o retea de peste 2.500 de laboratoare si centre de afaceri in 115 tari, sustinute de o echipa de 99.500 de profesionisti dedicati. Avand peste 145 de ani de excelenta in domeniul serviciilor, imbinam precizia si acuratetea specifice companiilor elvetiene, pentru a sprijini organizatiile sa atinga cele mai inalte standarde de calitate, conformitate si sustenabilitate.
Promisiunea brandului nostru – when you need to be sure – subliniaza angajamentul asumat in ceea ce priveste credibilitatea, integritatea si seriozitatea, permitand partenerilor sa prospere in conditii de maxima siguranta. Ne oferim serviciile specializate cu mandrie prin intermediul brandului SGS si al altor marci specializate de incredere inclusiv Brightsight, Bluesign, Maine Pointe si Nutrasource.
SGS este cotata la bursa elvetiana SIX, sub simbolul SGSN (ISIN CH0002497458, Reuters SGSN.S, Bloomberg SGSN:SW).
TransilvaniaON.ro – ziarul online al Transilvaniei care te informează zilnic despre cele mai importante evenimente din regiune
TransilvaniaON.ro este ziarul online al Transilvaniei care informează zilnic publicul despre cele mai relevante știri și evenimente din această regiune a...
Xiaomi prezintă cele mai bine vândute produse de Paște și Xiaomi Fan Festival: POCO domină smartphone-urile, iar românii au investit în produse de îngrijire și wearables
București, 29 aprilie 2026–Xiaomi România prezintă clasamentul celor mai căutate și vândute produse pe www.mi.com/ro și în magazinul Xiaomi Store...
GPeC SUMMIT 26 Mai 2026 – Conferință, Expo și Networking cu 800+ actori relevanți din E-Commerce și Digital Marketing
Aflat la a 21-a ediție anuală, GPeC SUMMIT este considerat cel mai important eveniment de E-Commerce și Digital Marketing din...
Smartphone-urile din seria HONOR 600 redefinesc conceptul de flagship accesibil în 2026
București, 28 aprilie 2026 –Într-un context în care prețurile smartphone-urilor continuă să crească, iar utilizatorii devin tot mai atenți ladeciziade...
Ocean Mode al Samsung Galaxy și programul pentru recifele de corali primesc recunoaștere și premii internaționale
Ocean Mode permite cercetătorilor și comunităților să colecteze date subacvatice de înaltă calitate pentru monitorizarea și refacerea recifelor de corali....
stiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj
stiricj.ro este o platformă online de știri dedicată municipiului Cluj-Napoca și județului Cluj, orientată spre prezentarea informațiilor de actualitate și...
Samsung lansează gama completă de televizoare cu AI pentru 2026
Gama 2026 extinde funcțiile AI îmbunătățite la modelele Micro RGB, OLED, Neo QLED, Mini LED și UHD, ajutând mai mulți...
CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
Bogdan Dumitrache, fondator și CEO al CITY PROTECT GROUP, anunță o nouă etapă de dezvoltare accelerată a companiei, marcată de parteneriate...
Mentenanța profundă: De ce este mai eficientă cu dezvoltatorul original
După lansarea unui website, majoritatea companiilor tratează mentenanța ca pe o intervenție ocazională. În realitate, mentenanța este o componentă critică,...
Un nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
Rezultatele recente ale studiului clinic de fază 3a PIONEER TEENS indică faptul că semaglutida orală are potențialul de a deveni...
Dispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel
București, 24 aprilie 2026 –HONOR aduce în prim-plan o nouă generație de dispozitive concepute pentru a susține creativitatea și productivitatea...
Continental Hotels marchează 35 de ani de activitate pe piața din România
Peste 14 milioane de oaspeți, 9,5 milioane de camere vândute și o campanie aniversară care pune în prim-plan oamenii, comunitățile...
Scrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile
Către: Ministerul Sanatatii Casa Națională de Asigurări de Sănătate Stimate Domnule Ministru / Secretar De Stat, Dr. Stela Firu Stimate...
CONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
În contextul unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, construcțiile sustenabile devin treptat o temă centrală pentru...
Românii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
Interesul pentru locuințe eficiente energetic crește vizibil, dar decizia finală rămâne blocată de percepția costului inițial. Datele indică, însă, o...
-
Uncategorizedacum o săptămână„IMAGINE UNIVERSE” – Sînziana Mircea & Friends: concert extraordinar la Sala Radio din București pe 5 mai
-
Uncategorizedacum o săptămânăHONOR aduce experiența de gaming și tehnologie la East European Comic Con 2026
-
Uncategorizedacum o săptămânăMini-vacanța de 1 Mai în aer liber: idei de plimbări, drumeții și gustări sănătoase pentru zile active
-
Afaceriacum o săptămânăThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
Uncategorizedacum o săptămână
Scrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile
-
Uncategorizedacum 6 zile
Dispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel
-
Uncategorizedacum 6 zile
Un nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
-
acum 4 zile
CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj