Connect with us

Eveniment

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

Publicat

pe

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

 Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

  1. a) organele de cercetare penala;
  2. b) procurorul;
  3. c) judecatorul de drepturi si libertati;
  4. d) judecatorul de camera preliminara;
  5. e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

  1. a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

  1. art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

  1. art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
  2. art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

  1. a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
  2. b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

 

Facebook Comments

Eveniment

EXCLUSIV/Iata cate ceva despre gasca lui Orban din sfere ale puterii PSD…/Oare nu or fi stiut PSD – isti despre relatiile oculte ale lui Orban propus premier acum!

Publicat

pe

De

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului avertizeaza intr-un comunicat emis luni.

AJADO il distruge pe Iohannis:

Intentia declarata a Presedintelui Iohannis de a “rezolva“, adica a desfiinta, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), desfiintare dorita si de o serie de partide, demasca adevaratul obiectiv al acestora, de restauratie a controlului serviciilor de informatii si a politicului asupra justitiei.

SIIJ a fost si este sustinuta de catre magistratii corecti care au vazut si luat pozitie atat impotriva presiunilor si abuzurilor facute de DNA asupra judecatorilor si procurorilor, cat si impotriva presiunilor serviciilor de informatii si ale politicului asupra justitiei.

Numirile in conducerea Parchetului General, DNA si DIICOT sunt toate politice, implicand decizional numai ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, ambii oameni politici.

Ca o paranteza, in acest moment toate aceste trei parchete au conducere interimara, ceea ce le face si mai controlabile de catre Presedinte. Amintim ca procurorul-sef DIICOT a fost fortat sa demisioneze la presiunea Presedintelui Romaniei, presiune pe care asociatii ale magistratilor, care pretind ca apara independenta procurorilor si a justitiei, au ignorat-o deplin.

La DNA a existat, intr-un mod total lipsit de transparenta, un serviciu special pentru anchetarea magistratilor, care era sub comanda procurorului sef al DNA, numit politic.

Conditia de accedere a unui procuror in DNA, si implicit in acest serviciu special, era de minim 6 ani experienta (din care 2 erau anii stagiaturii, deci 4 ani efectiv lucrati ca procuror definitiv) si un interviu complet netransparent cu procurorul sef DNA, numit politic.

S-a ajuns astfel ca procurori de la parchete de pe langa judecatorii, fara experienta, care au promovat la DNA in baza unui interviu netransparent si lipsit de obiectivitate cu un procuror-sef numit politic, sa investigheze magistrati pentru infractiuni de competenta DNA. In acelasi timp, in rest, pentru cea mai marunta infractiune magistratii trebuie sa fie investigati, conform legii, de procurori cu grad minim de parchet de pe langa curtile de apel.

La aceasta lipsa de experienta a procurorilor din DNA, care i-au anchetat pe judecatori si procurori, s-a adaugat cooperarea subterana si in afara legii dintre DNA si SRI in urma careia, pentru a se da exemple si a “baga frica” in magistrati, se punea presiune pe unii dintre ei prin dosare fabricate soldate deja cu esecuri rasunatoare.

Data fiind aceasta stare de fapt, care a creat o evidenta si incontestabila presiune asupra procurorilor si judecatorilor, la propunerea magistratilor s-a infiintat SIIJ ca o sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aflata la varful ierarhiei parchetelor, sub controlul Procurorului General, dar care sa ofere atat criterii clare si transparente de profesionalism pentru procurorii ce vor face parte din sectie, cat si garantii pentru excluderea oricarei implicari politice in numirile din cadrul ei.

Astfel, daca in cadrul serviciului special pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA puteau promova procurori cu 6 ani experienta si grad de judecatorie, in SIIJ pot promova numai procurori cu minim 18 ani experienta si grad minim de curte de apel.

Daca in DNA, si implicit in cadrul fostului serviciului special pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA, puteau intra procurori in baza unui interviu netransparent cu procurorul sef, numit politic, accederea in SIIJ se face in baza unui interviu in fata unei comisii formata exclusiv din membri CSM, interviu care este transmis live.

Daca in cadrul serviciului special pentru anchetarea magistratilor din DNA nu se cunoaste nici azi cine au fost procurorii care au activat in cadrul lui si ce grad profesional aveau, numele procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ este public.

Aceste criterii, precum si altele pe care le gasiti in Legea 304/2004, au fost gandite tocmai pentru a stopa orice presiuni asupra magistratilor cinstiti si corecti, dar in acelasi timp pentru a garanta romanilor ca magistratii care au comis fapte penale vor fi trasi la raspundere penala in mod profesionist, la fel ca orice cetatean care incalca legea.

Asadar, subliniem inca odata, nici un om politic nu este implicat in selectia si numirea procurorului sef sau a procurorilor din cadrul SIIJ.

Cu toate acestea, atat Presedintele Iohannis cat si unele partide politice isi manifesta determinarea sa desfiinteze sectia invocand repetat ca functionarea acesteia va pune presiune asupra judecatorilor si procurorilor pentru ca s-ar afla sub control politic.

Toti acesti oameni politici, promotori a unor sloganuri, au datoria fata de romani sa explice clar cum o sectie a Parchetului General in care, pentru prima oara, nici un om politic nu are nici un cuvant de spus cu privire la numirea procurorilor ce o compun, poate reprezenta o presiune asupra magistratilor si s-ar afla sub control politic.

Sa explice clar si concret cum membrii CSM, singurii implicati in numiri, alesi democratic de judecatori si procurori, vor de fapt sa puna presiune asupra acestora folosindu-se de SIIJ, asa cum acesti politicieni clameaza neintrerupt.

A face un obiectiv politic, cu precadere de campanie electorala pentru prezidentiale, din desfiintarea SIIJ, inseamna ca scopul real al celor ce-l promoveaza este revenirea justitiei la anii abuzurilor si restauratia controlului serviciilor si a politicului asupra justitiei.

Nu poti clama decat ipocrit ca doresti independenta justitiei cand, de fapt, vrei sa controlezi politic toate parchetele si blamezi necontenit singura structura de parchet aflata complet in afara influentelor politice.

Amintim ca Presedintele Iohannis, in prima sedinta CSM la care a participat, in 2015, a spus ca doreste includerea Procurorului General in CSAT, idee cu care, culmea, Ministerul Public a fost de acord. Cat timp CSAT este format exclusiv din politicieni si sefi ai serviciilor de informatii, aflati sub comanda Presedintelui Romaniei, care este si seful CSAT, este evident ca includerea Procurorului General in CSAT insemna un control total al serviciilor si politicului asupra parchetelor.

Modificarile la legile justitiei, cum sunt numirea conducerii ICCJ de catre Sectia pentru judecatori a CSM si nu de Presedinte, obligativitatea publicarii tuturor actelor extrajudiciare care influenteaza justitia (inclusiv protocoalele secrete), infiintarea SIIJ si altele, au fost propuse sau sustinute de catre magistrati tocmai pentru a inlatura definitiv influenta politicului si a serviciilor din justitie.

In concluzie, infiintarea SIIJ si modul in care a fost reglementata organizarea si functionarea acesteia este o garantie pentru cetatenii Romaniei ca vor fi cercetati penal de procurori impartiali si independenti si ca vor fi judecati de judecatori liberi, care se supun numai legii, in afara oricaror presiuni si influente.

De asemenea, SIIJ este si o garantie ca, in conformitate cu principiul constitutional al egalitatii in fata legii, magistratii care incalca legea vor fi trasi la raspundere, la fel ca orice alt roman, de procurori independenti de orice influente.

Dat fiind ca, printre obiective, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) il are si pe acela de aparare a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a independentei justitiei, ne rezervam dreptul de a prezenta opiniei publice manipularile si dezinformarile oamenilor politici, ale presei si ale unor ONG-uri pe subiecte ce tin de justitie, precum si de a denunta, ori de cate ori este cazul, actiunile acestora pentru restaurarea controlului serviciilor si politicului asupra justitiei”. (Irinel I.).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

”Fantoma Albă” revine la BSIJ, șefi MAI audiați!

Publicat

pe

De

(Preluare National – Catalin Tache):

Iată că seria de ”lovituri” din ultimele zile în care am dezvăluit planul ”nebun” de destructurare a principalelor  unități de elită ale Jandarmeriei Române, în frunte cu Brigada Specială de Intervenție, Grupările Mobile și Școala Militară de subofițeri de la Drăgășani s-a dovedit a fi una cu finalizare. Și asta cu toate că într-una din serile trecute, undeva după ora 21.00, la vârful MAI a avut loc o ”celulă de criză” subterană, convocată pentru a se grăbi cu orice preț ”ruperea” BSIJ și a grupărilor mobile din corpul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Numai că principlaii ”pioni” care trebuiau să se lase mutați pe tabla de șah a sistemului s-au speriat, unii  fiind chiar la un pas să dea bir cu fugiții înapoi la structurile de unde au fost promovați. într-un mod care face deja obiectul unei  anchete declanșate după ”lovitura” din 7 octombrie, în care titram  ”Raport nuclear: 500.000 euro, un post de șef în MAI”!

Și de altfel ”breking news”-ul care a străbătut sistemul cu privire la emiterea citațiilor pentru mai mulți mahări din MAI, printre care din informațiile noastre s-ar regăsi și doi șefi ai Jandarmeriei, dar și membri ai ”frăției căsuțelor” din cadrul structurii centrale a MAI a fost cel care a ”scurtcircuitat” în cele din urmă planul de a se mai ”interveni în forță”. Astfel că sub presiunea anchetării dezvăluirilor din ”Național” tocmai de către structura de Parchet unde ”doare cel mai tare” s-au făcut deja primii pași înapoi. Drept urmare a  încetat ”de îndată” detașarea colonelului Cătălin Paraschiv la unitatea de pază a Centralei Nucleare de la Cernavodă, astfel că începând de marți, 15 octombrie, ”Fantoma Albă” va reveni la conducerea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei ”Vlad Țepeș”! În timp  ce conducerea Jandarmeriei a dat asiguări că ”nu susține un astfel de proiect” cu privire la ”reorganizarea” BSIJ, a Grupărilor Mobile și a Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi ”Grigore Alexandru Ghica” de la Drăgășani! Deci, ”rezolvat”, vorba lui Iohannis… Rămânând însă de văzut doar ce se va întâmpla cu ”pista” pe care s-au avântat deja procurorii cu privire la achitarea unor sume exorbitante pentru cumpărarea la propriu a unor funcții de conducre de la nivelul unor importante structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru că aici dacă ”se sparge buboiul” și va fi răscolit ”viesparul” numirilor și pe bani, nu doar pe pile din MAI chiar că ar trebui din nou pregătite ”autobuzele”…

 

 

Articolul ”Fantoma Albă” revine la BSIJ, șefi MAI audiați! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă”

Publicat

pe

De

O a doua chestiune observată la metrou (pe lângă cea cu emag-Mihai Șora despre care am scris) este următoarea: au umplut stațiile de metrou panouri ,,Fără contrabandă” pe care apar actori și nu personaje reale în roluri de gangster, traficant sau contrabandist, alături de sigla ANAF și de cea a Direcției Generale a Vămilor. Întrebarea mea este: de ce ANAF nu pune figuri reale ale bandiților care fraudează bugetul de stat, gen Sorin Blejnar – fost șef ANAF, care a fost condamnat definitiv în mai la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență, prețul traficului fiind de 3 milioane de Euro? O să spună ANAF că Blejnar nu a fost condamnat pentru contrabandă și că nu e gangster sau traficant. Iar eu o să îi spun ANAF-ului că, Blejnar este mai mult decât contrabandist și anume bandit (acum e în pușcărie), chiar dacă în aprilie 2019 ICCJ a ,,răsturnat” o altă decizia Curții de Apel București în dosarul ,,motorina”, transformând condamnarea cu executare din fond în ,,achitare” (probabil că procurorii DNA, aflați la momentul instrumentării cauzei sub protocol cu SRI, s-au ,,împiedicat”). Și o să îi mai spun ANAF-ului că în august 2019, Blejnar (fost șef ANAF) – aflat acum după gratii și Viorel Comăniță (fost șef la vămi) împreună cu un fost adjunct al Gărzii Financiare – sunt trimiși în judecată în acest NOU dosar motorina (disjuns din primul) – pentru o mită de 2,5 milioane de Euro, traseul mitei putând fi identificat și probat de procurori, drace, abia după ce nu au mai avut protocol cu SRI. Eu propun așadar ca la următoarea campanie publicitară, ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă”, acord pe care sunt convins că îl va da, întrucât îl va ajuta la eliberarea înainte de termen. Simultan, ar trebui pus și afiș cu actuala șefă a ANAF, Mirela Călugăreanu, care, invitată fiind tocmai la Realitatea TV (administrată de o societate în faliment, după 8 ani de insolvență și furt de la creditori, dintre care principalul creditor este chiar ANAF), ne vorbea despre ,,Toleranță ZERO în privința evaziunii fiscale”, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani. (Irinel I.).

Articolul ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă” apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment6 ore inainte

EXCLUSIV/Iata cate ceva despre gasca lui Orban din sfere ale puterii PSD…/Oare nu or fi stiut PSD – isti despre relatiile oculte ale lui Orban propus premier acum!

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului avertizeaza intr-un comunicat emis luni. AJADO il distruge pe Iohannis: „Intentia declarata a Presedintelui...

EvenimentO zi inainte

”Fantoma Albă” revine la BSIJ, șefi MAI audiați!

(Preluare National – Catalin Tache): Iată că seria de ”lovituri” din ultimele zile în care am dezvăluit planul ”nebun” de...

Eveniment2 zile inainte

ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă”

O a doua chestiune observată la metrou (pe lângă cea cu emag-Mihai Șora despre care am scris) este următoarea: au...

Eveniment3 zile inainte

Moțiunea ciolanului a trecut – Ziarul Incisiv de Prahova

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment4 zile inainte

Bomba lui Valeriu Stoica: USR ar putea deveni noul PSD

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment5 zile inainte

BOMBA: SIIJ cerceteaza judecatoarele din Sibiu care au legalizat succesiunea Forumului German condus de Iohannis dupa organizatia hitlerista Grupul Etnic German

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment6 zile inainte

Cum taman o colaboratoare a Securității ca politie politica cu dosar de retea, nobody pe planeta, ajunge șefa USR București?

(Preluare National – Valentin Boeru): Tensiunea a ajuns la cote mari. Ambii jucători își vor etala cărțile pentru a se...

Uncategorized6 zile inainte

Fereste-ti copiii de aceste practici nesanatoase!

Copiii sunt cele mai fragile organisme, inca de la primele luni de viata si chiar si dupa perioada adolescentei. E...

Eveniment7 zile inainte

Cum functioneaza mintea unui parior

În acest prim episod documentez circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități,...

EvenimentO săptămână inainte

Comisarul de poliție ANA MARIUS CĂTĂLIN de la DNA ST Ploiesti – specialist in “ecologie” – a terminat o facultate neacreditata la acea vreme

He he he! Înțeleg că domnul Cristian Tudor Popescu a ajuns la legea atracției universale a lui Newton, reproșându-i profesorului...

EvenimentO săptămână inainte

ȘOC! De ce pleacă Birchall în Luxemburg!

(Preluare National – Catalin Tache): Acum, că ”revocata” păstrată încă de Klaus Iohannis ”în vitrina” Ministerului Justiției va reprezenta România...

EvenimentO săptămână inainte

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la...

Eveniment2 săptămâni inainte

Soțul șefei DIICOT, arestat de DNA!

(Preluare National – Catalin Tache): Iată că gestul ”eroic” făcut de Felix Bănilă în chiar ultima clipă a vremelnicului său...

Eveniment2 săptămâni inainte

Umbrele lui “Zdreanta” si “Lucica”

Ia uitati ce informatii ne-au parvenit la redactie privind anumiti judecatori despre care exista suspiciuni ca ar fi apropiati sau...

Eveniment2 săptămâni inainte

“Omul care l-a permit pe biciul Securității din închisoarea Aiud pleacă din Grupul (de reflecție) de Dialog Social?”

Ceeeeeee? Liiceanu a demisionat din Grupul de Dialog Social? Omul care l-a permit pe biciul Securității din închisoarea Aiud pleacă...

Știrile Săptămânii