Connect with us

Eveniment

Astia din Parlamentul European sunt complet afoni despre ce e in Romania

Publicat

pe

Incisiv de Prahova continua sa va prezinte, in EXCVLUSIVITATE, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.

In acest serial, Incisiv de Prahova va prezenta toate probele, inclusiv inregistrari audio si va solicita oficial institutiilor statului luarea masurilor legale care se impun.

Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru  si omul lui Florian Coldea.

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/22/exclusiv-companiea-nationala-cuprului-aurului-si-fierului-minvest-deva-interesele-obscure-ale-lui-florian-coldea-sri-si-sarabanda-ilegalitatilor-procurorului-militar-mircea-adrian-diicot-ului-dn/

Tudor Ion si faptele penale savarsite, constand în devalizarea și furtul  averii unor  foste companii de stat trecute prin procedura de lichidare, în speta fiind vorba de Compania Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva- Filiala Poiana Ruscai, precum și de filialele Bradmin și Anina ale aceleiasi companii.

Existența unei structuri infractionale organizate, din care acest practician în insolventa face parte.

Cu siguranța, este important de precizat faptul ca cele cele doua firme de insolventa , IT Management  Advisors și Tudor & Asociatii nu au acționat de capul lor. Este imposibil ca cineva, oricat de dibaci sau profesionist ar fi, sa aibă acces în calitate de lichidator în atât de multe  proceduri de insolventa ale atât de multor  foste companii de stat, toate având un patrimoniu imens în imobilizari necorporale, clădiri, utilaje, spatii de producție sau depozite, construcții peste construcții, incinte industriale, bunuri , munți de potențial fier vechi valorand chiar și în aceasta forma foarte mulți bani, și mai presus de toate, terenuri.

Terenuri insumand mii de hectare, expropriate în anii constructiei socialiste, terenuri cu situație juridica nelamurita din punct de vedere al situației de carte funciara,  care au constituit o prada ușoară.

Aceste mize au făcut cu siguranța ca firmele de insolventa ale lui Tudor Ion sa servească unor interese „oculte”, care au putut manipula proceduri judiciare, făcând în așa fel încât furturile în cascada, pedepsite de latura penala a Legii 85/2006, sa nu fie observate de judecatorul sindic și de Adunarea Creditorilor, să fie de-a dreptul ascunse de procedura, și mai mult, sa împiedice orice ancheta a acestor fapte, prin mana unor procurori care refuza  sa înregistreze vreo sesizare penala cu privire la ele.

În spatele firmelor lui Tudor Ion stau alte persoane pe care le-a servit, pentru ca l-au ajutat sa intre în joc și sa comita ceea ce a comis.

În alte situații a atras după el sau a cumpărat alte persoane din administatia publica, persoane care au comis acte de complicitate în favoarea acestuia, emitand autorizatii de desfiintare și demolare strigator la cer de nelegale, în cazul de fata reprezentanti ai Primariei Hunedoara. Exista și alte primarii care i-au dat sprijin, cum exista și alta care l-a refuzat.

Averile pe care Tudor Ion le-a sustras nu au putut ajunge numai la el. A folosit firme și persoane interpuse prin care a derulat cascada de delapidari. Firme care în aparenta cumparau, dar vindeau mai departe, în același timp, cu preturi de 25 de ori sau 50 de ori mai mari. O clădire din Teliuc jud. Hunedoara vândută unei persone juridice contra sumei de 2000 de lei,  aceasta vanzand-o câteva zile mai târziu cu suma de… 200.000 de euro.

Aceste afaceri nu puteau fi comise fără ajutorul cuiva, sau colaborarea cuiva. Au existat multe persoane care au intervenit pentru el salvandu-l de DNA, nume grele gen Sorin Frunzaverde.

Exista posibilitatea decopertarii întregii participatii juridice. Trebuie urmăriți banii, și anchetate persoanele care au atins banii.

Va întrebați pe buna dreptate cum de a fost posibil așa ceva în cadrul unei/unor proceduri judiciare. Supravegheata de un judecător sindic. Nu știm ce vina poarta judecatorul Adina Camelia Iftimus de la Tribunalul Hunedoara. Credem ca a fost de buna credința, din moment ce actele frauduloase nu au fost raportate la dosarul de faliment. Aceasta este realitatea constatata de investigatia ziarului Incisiv de Prahova, în urma studierii dosararelor.

Dacă a știut ce face, înseamnă ca este și judecatorul vinovat. Dorim sa credem ca a fost de buna credința.

Indicam organelor de cercetare penala o societate de „consultanta financiara” prin care Tudor Ion spala banii sustrasi din falimente. Se numește Master Recovery Bucuresti, este condusa de un anume Calin Oancea, fost angajat al lui Tudor Ion la IT Management Advisors, firma in spatele caruia se afla generalul in rezerva SRI, Florian Coldea.

Iată așadar ca o multime de persoane  l-au sprijinit, încurajat, ajutat  pe Tudor Ion sa comita aceste fapte.

Iar probabilitatea ca o rețea organizata de fraudatori ai procedurilor de faliment indreptate fata de fosti mamuti industriali sa stea le baza acestor afaceri incredibile este destul de mare.

CNCAF Minvest Deva este compania care a avut în portofoliu activitatea de minerit și extragere a minereurilor respective, iar Filiala Poiana Ruscai se ocupa cu extragerea minereului feros în zonele Teliuc, Ghelari și alte mine din acești munți, alimentand decenii activitatea Combinatului Siderurgic Hunedoara.

Odată cu moartea mineritului în Romania, cadavrele acestor intreprinderi de stat au rămas așteptând putrefactia. Nu putrefactia a intervenit, ci procedura fireasca a falimentului în lipsa oricarei reorganizari.

În evidentele contabile, datorii imense, cele mai multe fiind datorii la bugetul de stat, principal creditor în viața fiind astfel ANAF-ul.

Luând cunoștința în anul 2008 despre faptul ca Minvest-ul , în dificultate financiara și cu conturile blocate de ANAF, vinde clădiri dezafectate din patrimoniu, denuntatorul a luat decizia sa achizitioneze patru asemenea clădiri în fosta incinta a Uzinei de Preparare Teliuc. Le-a cumpărat, le-a plătit, și a încercat demararea unui proiect de edificare a unui complex turustic în acel loc, situat la câțiva km. de Hunedoara, spre zona de agrement a lacului Cincis.

Terenul aferent cladirilor, nefiind intabulat în CF în favoarea statului roman în urma exproprierilor , a rămas sa fac toate demersurile pentru a obtine și vanzarea terenurilor, poveste complicata ce nu face obiectul memoriului.

În scurt timp, se declanseaza procedura de faliment fata de filiala Poiana Ruscai a Minvest, și este numit lichidator judiciar SCP IT Management Advisors SPRL Timisoara, condusa de Tudor Ion. Dosarul cu nr. 7450/97/2008 al Tribunalului Hunedoara.

Având un drept de superficie asupra terenului, în acea perioada a încercat sa obțina de la Primaria Hunedoara autorizatiile necesare investitiei sale. In mod bizar pentru dansul dar nu si pentru noi, s-a izbit de un refuz concertat, bazat pe minciuni, scandal, amenzi, primaria Hunedoara făcând tot posibilul în  a il descuraja . Cladirile pe care le-a cumparat se aflau în zona de interes a lichidatorului, care incepuse deja sa „valorifice” tot ce putea , în acea incinta aflandu-se mai multe clădiri, nu doar ale sale.

În același timp, lichidatorul a obținut de la Primaria Hunedoara autorizație de desfiintare asupra cladirilor din incinta, desi ar fi trebuit sa i se respinga , pentru acelasi motiv invocat in cazul acestuia, si anume mincinoasa sustinere de catre reprezentantii primariei a faptului ca acele cladiri s-ar afla pe teritoriul Teliucului, si nu a Hunedoarei. Minciuna in timp a fost dovedita, important este indiciul care arata tratamentul discriminatoriu. Interesele lui Tudor Ion au fost intampinate cu slugarnicie.

Documentul care ii permisese obtinerea autorizatiei:

Este un contract de asociere în participatiune, cu nr. 324/30.04.2010, încheiat de lichidatorul Tudor Ion, în numele CNCAF Minvest Deva în calitate de „asociat-prim”, și o societate din Hunedoara, Valmet Production SRL în calitate de „asociat secund” (apartinand unui anume Ilisei Mircea, anchetat și arestat în alt dosar a DIICOT Alba-Iulia). Prin acest contract , asociatul secund plătește suma de 25.000 de lei, și primește dreptul de a se ocupa de demolarea activelor din incinta Uzinei de Preparare Teliuc, urmând ca beneficiile să fie împărțite apoi jumi-juma.  Asociatul secund intra și el în faliment după 27 de zile, astfel ca este înlocuit prin aditionalul din 27.05.2010 cu un nou asociat secund , SC Uzin Grup Vest Hunedoara, apartinand…aceluiasi Ilisei Mircea. De notat, ghiciti cine se ocupa de falimentul Valmet ca lichidator ? Un singur raspuns.

Asociatul secund  „muncește” din greu la efectuarea activitatilor de demolare, cu mana doar pe stilou, semnand un contract, nr. 4251/16.08.2010, prin care vinde întreaga cantitate de fier vechi ce va rezulta din demolare către SC Remat Scholz SRL Drobeta Turnu-Severin, contra sumei de …500.000 de lei !

Iată așadar o operațiune demna de un gospodar adevărat, menit sa valorifice cu maxim de randament activele debitorului, în interesul procedurii și al creditorilor. Creditor majoritar statul roman prin ANAF.

Remat Scholz plătește banii, vine, demoleaza tot. Printre altele, demoleaza și o clădire care îi aparținea denuntatorului, și pleacă cu fierul vechi. Cu siguranța s-a ales și cu profit.

Deci asociatul secund se alege cu 250.000 de lei conform contractului încheiat cu lichidatorul, semnand doar un act de vanzare-cumparare. La atât s-a limitat activitatea lui.

S-au dat ceilalți 250.000 de lei? Nu. N-au ajuns la creditori, pentru ca operațiunea a fost ascunsă de lichidator procedurii judiciare.

Un prim aspect. Actul juridic al asocierii în participatiune este nul absolut.

Nu doar fiindcă este evident ilicita cauza, frauda la lege, ci fiindcă Legea 85/2006 nu permite unui lichidator sa vanda bunurile debitorului decât printr-un procedeu de vanzare aprobat de Adunarea Creditorilor, și validat de judecatorul sindic. În nici un caz nu i se permite de lege sa facă afaceri, sa intre în asocieri.

Chiar și trecând peste aceasta nelegalitate, și acceptand-o ca normala, poate din necunoastere, studiind dosarul de faliment mai târziu, după închiderea procedurii, în vederea efectuarii unei expertize, nu mica ne-a fost mirarea sa constatam ca acest contract nu a fost raportat la dosar, nu exista nici o urma a sa, și nici o urma a vreunui ban care s-a încasat pentru demolarea acelor active !

Ce explicație se poate da ? A uitat  lichidatorul sa o facă ? Sau a vrut sa nu se afle despre afacere ?

 

Concluzie:

Un profesionist al acelei legi, încheie un act pe care știa ca n-avea voie să-l încheie, scopul fiind acela de a da aproape pe gratis , altuia, contravaloarea unei părți din averea debitorului, pe care el trebuia sa o dea de fapt creditorilor. Iar creditorul cel mai mare era bugetul de stat. Nu suna și mai bine? Aceștia au fost pagubiti. Si aceasta în cadrul unei proceduri judiciare.

O cauza ilicita.

Aceasta cauza ilicita, consta in a da dreptul unui tert, (despre care Adunarea Creditorilor și judecatorul sindic nu stiau nimic), contra unui preț minuscul, sa vanda mai departe altuia cu un preț de 20 de ori mai mare, dezmembrarea unor active ale debitorului, și sa ia el banii. Ce ar putea să-l determine pe un lichidator sa facă o asemenea afacere, inexplicabil de proasta pentru toți ceilalți participanti la procedura, dandu-le creditorilor 25.000 de lei (pe care nici nu i-a dat de fapt, ascunzandu-i) iar asociatul tău partener , care a „cheltuit” acești bani, sa vanda mai departe pe 500.000 de lei, unui al treilea ?

De ce nu ai vândut tu, lichidator, cu 500.000 de lei, dacă tot exista informația unui astfel de client? Și dadeai creditorilor toți banii ăștia? Sarmanul Florian Coldea de la SRI…

Ce este mai clar ca a știut ca o comis o ilegalitate, decât faptul ca a ascuns aceasta operațiune participantilor la procedura și judecatorului sindic, neraportand acea valorificare la dosarul cauzei? Pare greu de crezut, dar din cercetarea dosarului de faliment, se constata ca nu exista depus la dosarul cauzei acest contract, și nici banii nu au fost dați creditorilor.

Ascunderea faptei.

Legea 85/2006 descrie clar ce fel de acte juridice are voie sa încheie un lichidator.

Art. 116 pct. 2 din Legea 85/2006 spune ca „ metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua,va fi aprobata de Adunarea Creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezinta Adunarii generale a Creditorilor și regulamentul de vanzare corespunzător modalitatii de vanzare pentru care opteaza.”

Deci modalitatile de vanzare sunt enumerate limitativ. În plus, se elaboreaza un regulament de vanzare.

A existat în cazul de fata vreun regulament ? S-a aprobat modalitatea de vanzare de către Adunare ?

Nu. S-a încheiat „pe sestache” un contract de asociere în participatiune. Prin care lichidatorul a dat contra sumei de 25.000 de lei, (care nu se știe unde au ajuns) dreptul asociatului sau de a vinde contra sumei de 500.000 de lei, fierul vechi din demolari, unui tert, care sigur a câștigat și el din afacere.  Aceasta operație, acest act juridic nu a ajuns la cunoștința nimănui din cadrul procedurii. Oare a uitat ? Sau n-a știut ca trebuie? Cum s-ar putea gândi de către oricine, ca a uitat sau n-a stiut?

Ceea ce a făcut lichidatorul se regaseste la art. 145 din Legea insolventei -, ca infractiune: Delapidarea ,  în doua variante normative, la care se pedepsește si tentativa.

În cazul de fata este evident vorba de art. 145 alin.2. Cu consecinte grave.

S-a reclamat aceasta frauda precum și abuzurile in serviciu ale Primariei Hunedoara la parchet.  S-a format dosarul 3373/P/2010 la parchetul local Hunedoara, reclamand prejudicii și pierderi pe care le-a suferit denuntatorul . Când s-a ajuns la suma de peste 1 milion de euro ca prejudiciu, dosarul a fost declinat la DNA Alba primind nr. 67/P/2014. După 4 ani. După încă un an, deși elementele erau descrise pe larg, nici un organ nu a catadicsit să ia în seama sesizarea, și sa cerceteze faptele lichidatorului, de la care era evident ca pornise totul.

S-au cercetat abuzurile în serviciu doar, iar în iunie 2015, DNA Alba a dat o soluție de clasare fata de abuzurile în serviciu, nementionand în dispozitiv nimic despre măcar o clasare a cauzei fata de Tudor Ion pentru faptele sale. Ca și cum sesizarea nu ar fi existat. Refuz complet.Iar saracutul Florian Coldea…

Atacand ordonanta la procurorul ierarhic superior, acesta a respins plângerea, sustinand doua tampenii, una cât el de mare, ce face de ras profesia de procuror , și una un pic mai mica, dovada ca procurorul șef ori n-a priceput despre ce e vorba, ori n-a vrut sa știe despre ce e vorba. Ori a vrut să acopere pe cineva.

Pagina a 3-a a ordonantei 23/II/2/2015 /17.06.2015 , la mijloc:

Asocierea in participatiune este un contract scris, în baza caruia doua persoane fizice/juridice, fără a crea o noua entitate juridica, convin sa intreprinda una sau mai multe operațiuni, și nu se confunda cu lichidarea bunurilor din averea debitorului aflat în stare de insolventa, pentru a fi incidente dispozitiile art. 116 din Legea 85/2006”

Stai și te întrebi dacă semnatarul rândurilor, procuror sef serviciu DNA vorbește serios.

Sigur ca asocierea în participatiune e una și lichidarea e alta. Întrebarea este : avea voie lichidatorul sa facă așa ceva? Nu. Procurorul șef se refera la asta ca și cum ar fi fost separata de lichidare, și totul a fost astfel normal.

Adică lichidatorul a făcut afaceri private cu bunurile debitorului, instrainandu-le, dar nu a fost vorba de lichidare? Deși era numit și acționa exact într-o procedura de lichidare a acelor bunuri? E vreo gluma pe care profanii nu o pot înțelege?

Răspund cu o gluma. Pai nu, normal ca n-a fost lichidare, nici nu a înștiințat judecatorul sindic și participantii ce face. Deci lichidatorul are dreptul sa facă tot ce-i place lui pe lume, din perspectiva DNA.

Și având în vedere asta, în pagina următoare a ordonantei : „raportat la aspectele de fapt și drept analizate, sustinerea ca activitatea lichidatorului Tudor Ion în legătura cu incheierea acestui contract, ar avea conotatii penale, este nefondata”. Desi in dispozitivul ordonantei procurorului de caz nu exista vreo solutie data fata de faptele lui Tudor. Nimic

Merita citite aspectele de fapt și de drept de care vorbește procurorul șef .

În prezent, ordonantele sunt atacate prin plângere la judecatorul de camera preliminara la Tribunalul Hunedoara, astaptand judecata în camera de consiliu, in data de 25 octombrie a.c., in dosarul numarul 3599/97/2018.

Purtand multe lupte , pe diverse „fronturi juridice”, s-a ajuns în posesia multor documente, care arata ca acest gen de operațiuni frauduloase a fost practicat de Tudor Ion și în cadrul altor lichidari, culmea, ale altor filiale CNCAF Minvest, cazul filialei Bradmin și SC Miniera Banat Anina.

În cazul Filialei Bradmin, Tudor M.Ion, în numele CNCAF Minvest încheie „asocierea în participatiune” nr. 75/07.03.2013 cu firma SC Steel Processing SRL Calan , careia contra sumei de 50.000 de lei ii da dreptul sa demoleze cladirile Minei Barza și ale Uzinei de preparare Gura Barza. Nu se mai prevede împărțirea vreunui beneficiu, de ce ar fi fost nevoie de asta?

SSS

Banii, cei 50.000 de lei se plătesc prin ordinul de plata nr. 15/08.03.2013, a doua zi după semnarea contractului, însă ciudat, nu de către SC Steel Processing, ci de alta firma, SC Radu Metalsid SRL, la „ordinul” SC Steel Processing. De ce ? Cumva aceasta firma a fost cea care a efectuat de fapt demolarea, și a „cumparat” de la Steel Processing pe un preț bun de tot fierul vechi rezultat, ca și în cazul SC Remat Scholz Turnu Severin?

Se poate verifica ce profit a făcut Steel Processing Calan vanzand fierul vechi rezultat. Demn de verificat dacă acest contract a fost raportat la dosarul de faliment , și dacă judecatorul sindic l-a verificat de legalitate sau nu.

In prezent, in zona minei Barza si a fostei Uzine de preparare din valea Brezei, langa Brad, zici ca a trecut razboiul mondial.

La Anina, dreptul de a demola cladirile incintei Uzinei de Preparare ajunge la SC Turnovi SRL Manareu (lângă Hunedoara), care cere autorizație de desfiintare de la Primaria Anina. Nu știm prin ce contract de asociere. Dar printre numele care apar, exista unul familiar, SC Uzin Grup Vest Hunedoara, Mircea Ilisei, care prin factura seria UGV nr. 2662/03.12.2010, vinde către SC Turnovi contra sumei de 124.000 de lei „imobil denumit generic construcții vechi”.

De unde avea SC Uzin Grup Vest acea clădire ? O cumparase se pare ca de la o firma obscura din Hunedoara, (atenție, afacerea e în jud. Caras-Severin, loc de bastina și pelerinaj a lui Tudor Ion) , pe nume SC Alin Best SRL. Aceasta cumparase „imobilele denumite generic”, conform facturii 988/28.04.2010 de la SC Miniera Banat SA, în faliment, sigur prin lichidator.

Turnovi incearca sa obtina autorizatia de demolare, o obtine, dar ghinion! Exista pe lume si oameni onesti. Primaria Anina verifica din nou documentatia, si anuleaza autorizatia, intrucat nu se dovedise dreptul de proprietate in favoarea solicitantului. Deci la Anina s-a putut proceda legal, la Hunedoara sau Brad nu. Toata administratia locala a fost in genunchi in fata lui Tudor.

 

Un alt aspect interesant. În cadrul lichidarii Filialei Poiana Ruscai, lichidatorul vinde la „licitatie” o serie de clădiri, pe preturi de trei lei. Printre ele, prin vanzare directa, clădirea sediului filialei din Teliuc. Suma , în jur de 2000 de lei.

La câteva zile după vanzare, noul proprietar o vinde mai departe cu suma de 200.000 de euro.

Suntem siguri ca o (re)cercetare a dosarului de faliment, și o urmărire în teren a „rezultatelor”, și a ceea ce a lăsat în urma lichidarea, vor scoate la iveală suprize multe pentru un organ de ancheta eficient.Incisiv de Prahova va sesiza si Inspectia Judiciara, punctual pe fiecare procuror si/sau judecator care a incalcat legea cu rea-credinta.

Problema terenurilor.

Sub aceste clădiri, precum si în toată zona ce fusese administrata de companiile de stat, se afla teren. Iar terenul costa bani, mai mulți decât fierul vechi.

Aceste terenuri au avut și au probleme: statul roman nu s-a obosit sa intabuleze dreptul sau de proprietate, rezultat din exproprieri, în cartea funciara.

Valorificarea lui presupunea acest lucru.

Denuntatorul a  reușit sa cumpere terenul ce revenea cladirilor sale în câțiva ani, după insistente imense și indelungate la Ministerul Economiei, platind chiar acesta toate cheltuielile legate de obtinerea atestatului dreptului de proprietate, și intabulare.

De restul terenurilor s-a ocupat Tudor Ion.

N-a intabulat nimic. N-a vândut nimic. Și totuși, peste 250 de hectare de teren, situate mai sus de incinta Uzinei de preparare Teliuc, în zona lacului rezultat din inundarea minei, au intrat în posesia unei persoane misterioase. Pentru aceste terenuri, respectivul anonim incaseaza fonduri de la APIA. Sunt peste 250 de hectare.

Ca sa accesezi fonduri trebuie sa dovedești dreptul de proprietate. Cum a ajuns acea persoana proprietar pe terenul statului, fără o vanzare ? I-a concesionat Tudor terenurile pe 250 de ani?

Suntem în posesia planurilor de situație, a hărților, a situatiilor de carte funciara a tuturor terenurilor filialei Poiana Ruscai, pentru a se putea verifica ce s-a întâmplat cu acestea, documente pe care le vom pune la dispozitia organelor de cercetare penala.

Dacă pentru clădiri Tudor Ion i-a imbogatit pe unii, și s-a ales sigur cu partea leului, cât de mult i-a imbogatit pe alții cu terenurile ? Cât o fi primit el și cei cu care este în legătura? Iar, saracutul Florian Coldea de la SRI…

Pe unul dintre procesele verbale de licitatie a cladirilor de la Teliuc, veți observa un nume în „juriu”. În comisie. Calin Oancea. La acea vreme era angajat în cadrul IT Management a lui Tudor Ion.

În prezent, pastoreste în Bucuresti o firma de consultanta financiara, Master Recovery. Prin aceasta firma paravan, banii negri proveniti din lichidari sunt spalati prin diverse operațiuni. Aceasta societate este depozitara sau proprietara unor active uriașe, de ordinul zecilor, sutelor de milioane de euro.

Explicabil.

Cardasia dintre Tudor Ion și Calin Oancea este evidenta. Unul l-a crescut pe celălalt, iar ultimul, din recunoștință își ajuta maestrul.

Tudor Ion nu mai este la IT Management Advisors. Și-a părăsit propria corabie, și a fondat o alta firma, Tudor și Asociatii. De ce oare ? N-a fost mulțumit de propria sa firma ? A vrut sa înceapă o viața noua? Sau se simțea neliniștit pentru ce lasase în urma?

Interceptarile telefonice

Ca intr-un film de Tarantino, la fel de incitant.

In anul 2008, dupa numirea ca lichidator a lui Tudor Ion,  denuntatorul a solicitat acestuia sprijinul pentru a obtine transferul proprietatii asupra terenului aferent cladirilor mele, crezand ca acesta va proceda probabil la intabularea tuturor terenurilor filialei companiei.

Tudor Ion i-a cerut 100.000 de euro pentru a face aceasta. Fiind socat de pretentiile acestuia, s-a sesizat DNA Alba cu privire la luarea de mita comisa de lichidator. Formandu-se dosarul nr. 70/P/2009, sesizarea denuntaorului a fost la inceput luata in serios, procedandu-se la interceptarea convorbirilor telefonice, si chiar la inregistrari in mediul ambiental. Cum nu avea suma de bani pretinsa de Tudor, denuntatorul i-a promis acestuia ca ii va da un apartament in Timisoara, acesta fiind in principiu de acord.

S-a incercat organizarea unui flagrant, ofiterul de politie judiciara din cadrul DNA spunandu-i ca din interceptari rezulta destule elemente folositoare.

La scurt timp, acelasi ofiter l-a informat ca totul a cazut, intrucat a fost „tradat” din interior, Tudor s-a tras la fund, iar la procurorul DNA a intervenit personal maretul personaj Sorin Frunzaverde, tartore de Caras-Severin, protector din umbra al afacerilor lui Tudor Ion.

Imediat s-a dat si solutia din dosar, un NUP motivat telegrafic, din care reiese ca nu s-au conturat elemente care sa sprijine vreo sustinere cum ca Tudor ar fi vreun infractor.

Fiind parte vatamata, denuntatorul a solicitat dosarul la studiu precum si o copie a acestuia, permitandu-mi-se.

Astfel, acesta a ajuns in posesia transcrierilor din interceptarile telefonice ce erau atasate la dosar. Nu stim daca sunt toate, in orice caz constituie o lectura foarte interesanta.

Nici pentru un novice care le citeste nu este de neinteles faptul ca Tudor Ion dezvaluie in aceste convorbiri modul sau de lucru fraudulos din cadrul lichidarilor.

Treceti peste convorbirile legate de mita pe care i-a cerut-o, si veti gasi bucati suculente.

De exemplu,  in data de 05.05.2009, ora 19.42, Tudor este contactat de un personaj de la firma SC Debisud Import Export SRL Resita, str. Retezat nr. 16. Tudor il sunase initial, si acesta nu ajunsese la telefon. Dupa ce se imbratiseaza cu drag,Tudor il instiinteaza:

T – Vroiam sa iti spun ca am castigat podurile. Macaralele

Cet: hai nu mai spune

T: Si vreau sa le vand la pret de fier vechi

Cet: hai nu ma innebuni  

T: Pe voi va intereseaza?

Cet: Pe noi ne intereseaza, cum sa nu.

T: sa le aveti acolo. Le folositi

Cet: incredibil! Cum ai reusit?

T: Nu suntem butic. Ti-am zis ca exista posibilitatea sa…no. sa si pierd, dar uite ca nu am pierdut.

……………………………………………………………………………………………………………………………

T: O sa dau un anunt prin 20 sa fie licitatia. Dar pana atunci trebuie sa vorbim.

 

Rezumat pe intelesul tuturor:

Tudor Ion este lichidator intr-o procedura. Printre bunurile supuse lichidarii se afla poduri rulante mobile, instalatii de ridicat aflate intr-o hala sau mai multe hale industriale.

Contacteaza un personaj de la o firma resiteana, cu care se imbratiseaza cu drag oricand.Se refera la bunurile supuse lichidarii ca si cum le-ar fi castigat. El.”Am castigat podurile.Macaralele”. Ii explica personajului ca el, Tudor Ion, vrea sa vanda la pret de fier vechi. De unde rezulta ca nu Adunarea Creditorilor stabilea pretul si modalitatea de vanzare, ci el era stapan acolo. Din moment ce pretul de fier vechi este vointa lui, inseamna ca ar fi existat poate si alta varianta, nu?.

Ii ofera „pretenului” bun de imbratisat acele poduri, la pret de fier vechi, dar ca sa le foloseasca ! Acesta accepta bucuros,permitandu-si sa refuze ceea ce  nu se mai poate autoriza ISCIR, deci e clar ca le doreste pentru folosinta.

Atentie la finalul frazei cu organizarea licitatiei. Se termina cu : dar pana atunci trebuie sa vorbim. Ce sa vorbeasca?  Cu siguranta detalii legate de partea leului, sau de persoana interpusa care va aparea in peisaj.

Imaginati-va cum la un astfel de telefon a raspuns seful SC Remat Scholz Turnu Severin sau cel al Turnovi Hunedoara, sau oricare altul dintre cei interesati sa dea bani. Pentru ca urma sa se dilueze, afacerea se face printr-un intermediar, „asociat secund”, care aparent cumpara , dar ca sa dea mai departe. E posibil scenariul, rezultand din acte.

Convorbirea e putin mai lunga, merita citita.

Infractiunea nu s-a prescris inca.

 

Nivelul relatiilor lui Tudor si accesul acestuia la complicitatea sau ajutorul institutiilor statului sau organelor judiciare, din alte convorbiri:

30.04.2009, vorbeste cu o persoana importanta de la Comisariatul de Mediu Hunedoara. Acesta ii spune : „am vorbit cu seful lu doamna Sturza, doamna judecator Sturza, mi-a spus ca nu este nici o problema sa semnati actele de mediu (desi Tudor inca nu preluase legal documentele). Probleme sunt in cazul implicarii economice. Dar actele de mediu se pot semna fara nici un fel de problema.”

Livia Daniela Sturza , fost judecator sindic la Tribunalul Hunedoara, in prezent judecator la Curtea de Apel Alba-Iulia. La acea vreme, „sef” al ei , presedintele instantei, era Tiliciu Daniel, iesit intre timp la pensie.

O alta convorbire din 05.05.2009, ora 15.02, in care ii spune unei doamne ca a fost „la sustinerea unei teze de doctorat a lui Ciobi Nas, prietenul nostru de la Curte.”

 

Printre altele, Tudor Ion face si angajari  pentru lichidarea Bradmin, pe care care a dezmembrat-o ca fier vechi. Convorbirea din 11.05.2009, ora 9.54, cand ii da ordin unei colaboratoare sa o angajeze pe doamna Lenmac Violeta in post de consilier.

T…ca si consilier o angajezi. Cu 3000 de lei brut cu program de 8 ore.

Cet: consilier? Ce fel de consilier?

T: Consilier.

Cet: Pai nu. Ca trebuie sa scriu acolo, sa caut in codul COR.

T: pe partea asta de mine. Pe parte de mine daca exista, ceva specific domeniului minier. Consilier inchideri mine. Sau eu stiu? Ceva de genul asta.

 

Cum am dezvaluit mai sus despre vanzarea pe trei lei a cladirilor filialei Poiana Ruscai, aflate in Teliuc, cladiri ce au fost apoi vandute pe sute de mii de euro, cele mai interesante convorbiri le poarta Tudor Ion cu un personaj misterios, ce foloseste o cartela prepaid cu nr. de telefon Vodafone 0727917292.

Aceasta persoana refuza sa se intalneasca cu Tudor Ion in zona sediului Minvest din Deva, pentru a nu fi vazut de „oamenii” de acolo. Se intalnesc la acest personaj acasa in data de 09.04.2009, pentru a sta de vorba linistiti.

De remarcat faptul ca Tudor i se adreseaza cu apelativul „sa traiti”. In convorbirea din acea data de la ora 11.56, individul misterios ce foloseste cartele prepaid, desi pare „scula” importanta, ii spune lui Tudor ca se vor intalni si cu „omul, cu directorul”.

La cateva zile dupa aceste discutii, Tudor da dispozitie ca Lenmac Violeta sa fie angajata ca si consilier inchideri mine. Intr-o convorbire ulterioara, Violeta Lenmac se ocupa de ridicare de proiecte si documente de la Cepromin Deva.

 

In data de 25.05.2009, misteriosul individ important il suna de Tudor la ora 13.57. Continutul convorbirii merita redat in intregime:

Tudor: Alo.

Cet: Alo. Ce faci frate?

T: Uite acuma am ajuns pe la birou. Am fost pe la scoala.

Cet: Da? Ai fost la treaba. Am fost la Teliuc astazi.

T: Asa.

Cet: Pai bai fratioare, pai tu ai acolo un cartier intreg de vanzare. Toate casele de la frontul doi sunt a minei…

T: Uite ca nu stiam, nu mi-au spus domnii nostri care trebuiau.

Cet: Pai is vreo 10 case din alea de colonie lungi. Am fost la motel la Cincis acolo unde au ei baza. Ii brici.Totul e vopsit, aranjat, numai sa o preluam.

T: Da, frumos.

Cet: Sa scoatem la vanzare tot ii brici.

T: Da,da,da. Numai trebuie sa vedem cum au dat-o ei pierduta.

Cet: pai ei au zis asa: ca a fost a sindicatului si sindicatul a predat-o la sindicatul de la central. Pai stai ba putin, pai a fost a intreprinderii miniere. Sindicatul a cui a fost?

T: pai a intreprinderii, nu putea sa fie a sindicatului.

Cet: Pai da. Este un tip care a inchiriat-o de la mina zicea ala, de acolo de la Teliuc.

T: Da, pai aia tot a minei trebuie sa fie.

Cet: Fii atent, ca o sunat-o pe Violeta de la Conversmin de la Deva….ca ce l-o cautat…eu am vrut sa scoata toate proiectele care s-au executat in mina Teliuc si in mina Ghelari termen miercuri…toate proiectele de investitii a minei Teliuc si Ghelari. Sa le predea. Pai or intrat in stress ca acuma zice „stai domnule, dar noi am avut dispozitie de la finante, de la Renel, de la asta sa vindem niste obiective de acolo din…” „Domnule, pe mine nu ma intereseaza ce ati avut dumneavoastra. Mie imi dati proiectul. Ca in proiect se vede exact ce ati vandut , cat fier vechi ati vandut, cat fier o fost in investitia respectiva, cat ati vandut cu acte, cat fara acte. Tot ce ati construit din materialele de pe mina sunt a minei chiar daca nu au fost inventariatesi au fost folosite de mina Teliuc”. Zic: „domnule, lucrurile sunt foarte clare. Domnul director, dumneavoastra sunteti pus aici ca sa administrati si sa gospodariti. Sa puneti la dispozitia lichidatorului toate actele necesare” Zic „eu va spun, prima faza este cererea, a doua este plangerea la politie, plangerea penala la politie ca nu puneti la dispozitie toate actele necesare si pe urma o sa vedeti ca organele de politie o sa caute”. Dar problema importanta este ca politistul care o raspuns de…o fost inginer la Ghelari. Si o fost coleg cu mine. Vlad Doinel. Si ala stie tot.

T: Asa. Foarte bine.

Cet: Asta stie tot, tot, frate. Are si inventarul la tot de acolo. Eu o sa il abordez.

T: tre sa il intrebam unde sunt.

Cet: Eu o sa il abordez pe asta, ca is prieten foarte bun cu el. Dar stii tu ca trebe 3 luni sa treaca.

T: da, da,da, am inteles.

Cet…Omul ii domn. Si omul te recompenseaza. Dar trebe sa ne ajuti.

T: Am inteles.

Cet: Sa vad in ce forma, cum. No poimaine plecam la Petrosani.

T: Ok. Bine, frate.

Cet: No, facem cerere oficiala din partea voastra, din partea firmei sa dea toate actele si procesul verbal de predare a minei Anina. Ca acolo se vede tot. Ca acolo in procesul verbal de predare de la regie la sucursala trebuia sa fie toate investitiile, tot.

T: Si documentatiile si tot.

Cet: Ai primit pe fax ce ti-a trimis Violeta?

T: da, da, le-am primit, le-am vazut.

Cet: No, acuma vreau ca miercuri sau joi sa declanseze…la Teliuc masuratoarea la uzina.

………………………………………………………………………………………………………………………..

 

Iata un om misterios, care nu poate sa-si ascunda bucuria ca Tudor Ion are spre vanzare niste active frumusele la Teliuc, despre care acesta nici nu stia inca , pe care „le scoatem la vanzare” sau „ sa o preluam”. Remarcati pluralul. Preluarea se refera la baza sindicatului de la Cincis, care e in stare excelenta, vopsita si aranjata.

Acest personaj nu se sfieste sa intimideze un director cu plangere penala, pentru ca le pune piedici in afaceri.

Ii da dispozitie lui Tudor ce adresa oficiala sa redacteze si sa trimita din partea firmei de insolventa catre conducerea companiei sau sucursalei Anina.

Acest personaj este cunoscut in Minvest, asadar. A fost coleg cu politistul  Vlad Doinel care s-a ocupat de…nu stim de ce s-a ocupat. Vom reveni cu acest individ…

Iar cineva, un domn, recompenseaza pe altcineva pentru servicii oculte.

De asemenea, personajul o controleaza pe noua angajata, Violeta Lenmac, ce se ocupa cu procurarea proiectelor si documentatiilor tehnice. Dorintele lui de declansare a masuratorilor la Teliuc sunt sfinte si trebuie aduse la indeplinire.

Daca nici din aceasta convorbire telefonica nu reiese caracterul organizat al retelei infractionale, precum si faradelegile comise de Tudor si toti complicii, acolitii si instigatorii care il foloseau, atunci nimic pe lumea asta nu mai este clar. Dar, iar saracutul Florian Coldea de la SRI cu a sa prietena, Kovesi de la DNA,,,

 

Incisiv de Prahova sta la dispozitia organelor de cerecetare penala cu toate informatiile, documentele si inscrisurile care probeaza aceste infractiuni savarsite de grupul de crima organizata mentionat.

Putem indica nume de martori. Aceasta Violeta Lenmac poate lamuri cine este personajul.

Un morman de documente abia asteapta sa fie ridicate. Mingea este la fileu. Oare mai avem organe de cercetare penala cu „vana” in Romania? Sau toate tremura de frica lui Coldea si Kovesi…inca…? (Ec Adrian Radu).

IMG_20181023_0002

IMG_20181023_0003

IMG_20181023_0004

IMG_20181023_0005

IMG_20181023_0006

IMG_20181023_0007

 

 

 

Eveniment

Cum alegi paleta de culori pentru un buchet cu Stitch în funcție de sezon?

Publicat

pe

Cum alegi paleta de culori pentru un buchet cu Stitch în funcție de sezon

Prima dată când am văzut un buchet construit în jurul lui Stitch am zâmbit puțin neîncrezător. Mi se părea o combinație ciudată, un personaj albastru cu urechi mari plantat în mijlocul florilor. Apoi mi-a picat fisa. Tot secretul stă în culoare. Albastrul lui aparte schimbă felul în care percepi restul aranjamentului, iar de aici pornește toată discuția despre paletă. Nu alegi florile întâi și pui personajul peste ele, ci gândești totul invers, pornind de la el.

Întrebarea revine aproape de fiecare dată, fie că e vorba de o aniversare, de un gest pentru cineva drag sau de un cadou pentru un colecționar al universului ăsta. Ce culori merg cu Stitch și cum le potrivești cu perioada anului. Răspunsul scurt e că pornești de la albastrul-turcoaz al personajului și alegi nuanțe care fie îl scot în evidență prin contrast, fie îl prelungesc prin tonuri apropiate, ajustând totul după lumina și atmosfera sezonului. Răspunsul lung merită o cafea și câteva minute, fiindcă depinde de anotimp, de lumină și de starea pe care vrei să o transmiți. Hai să le luăm pe rând, ca între prieteni, nu ca dintr-un manual.

De ce contează atât de mult culoarea de bază a personajului

Tot farmecul vine din faptul că Stitch are un albastru care nu seamănă cu albastrul florilor obișnuite. E un albastru-turcoaz, ușor saturat, cu accente de roz în interiorul urechilor. Asta înseamnă că personajul aduce deja două culori în ecuație înainte să așezi o singură floare lângă el. Dacă ignori amănuntul ăsta, ajungi ușor la un aranjament care se bate cap în cap, în care albastrul rece și florile nimeresc în registre care nu vorbesc între ele.

Gândește-te la el ca la o piesă vestimentară cu personalitate. Când porți ceva turcoaz, nu te îmbraci la întâmplare pe dedesubt, ci cauți ce-l pune în valoare. Aici e la fel. Albastrul cere ori contraste calde care îl scot în față, ori tonuri reci care îl liniștesc și îl extind. Sezonul intervine exact în decizia asta, pentru că ne modelează așteptările legate de culoare aproape pe nesimțite.

Mai e un lucru pe care l-am prins abia în timp. Florile naturale și cele lucrate manual, din materiale textile sau hârtie, reacționează diferit la aceeași culoare, în funcție de lumina anotimpului. Un roz care pare delicat în aprilie devine spălăcit într-o zi cenușie de noiembrie. Așa că nu vorbim doar despre nuanțe, ci și despre intensitate și despre cum cade lumina pe ele.

Primăvara și pastelurile care respiră

Primăvara e, fără doar și poate, sezonul cel mai prietenos cu Stitch. O spun din experiență, fiindcă majoritatea comenzilor de genul ăsta pică exact în lunile astea. Lumina e blândă, difuză, iartă mult. Pastelurile prind viață fără să pară sterse, iar albastrul personajului se așază firesc lângă nuanțe deschise.

Direcția cea mai sigură rămâne combinația dintre roz pudrat, lila pal și un alb cald, ușor cremos. Rozul leagă personajul de accentele lui interioare, lila construiește o punte între albastru și roz, iar albul aduce aer. O paletă care nu strigă, dar se reține. Dacă vrei ceva mai jucăuș, poți strecura un galben foarte deschis, gen primulă, fără să exagerezi cu el.

Ce nu prea merge primăvara sunt tonurile foarte închise sau prea contrastante. Un aranjament cu Stitch pe roșu intens și verde închis va arăta, ca să fiu sincer, parcă rătăcit din alt sezon. Mintea noastră asociază aprilie cu prospețime, iar culorile grele rup senzația. Mai bine ții totul ușor, aproape transparent, și lași albastrul personajului să fie singurul accent puternic.

Trucul cu o singură culoare dominantă

Recomand des să alegi o singură culoare principală pe lângă albastru și abia apoi să adaugi câteva accente discrete. Primăvara, rozul pudrat face minunat treaba asta. Restul devin doar note de sprijin. Așa scapi de aranjamentele aglomerate, în care fiecare floare se luptă pentru atenție și, până la urmă, nu iese nimic în evidență.

Vara și culorile care nu se sfiesc

Vara schimbă regulile cu totul. Lumina e puternică, directă, uneori chiar dură la prânz, iar culorile palide se topesc sub ea, par decolorate. Acum e momentul să crești saturația și să mizezi pe energie. Coralul, fucsia, turcoazul mai aprins și galbenul cald devin dintr-odată potrivite, ba chiar de dorit.

Stitch se simte excelent într-o paletă tropicală, ceea ce are sens, fiindcă personajul însuși vine dintr-o lume cu plaje și ocean. Un buchet pe coral și turcoaz, cu mici accente verzi de palmier, prinde fix atmosfera de vacanță. E genul de aranjament care merge la o petrecere în aer liber sau ca dar pentru cineva care pleacă în concediu. Culoarea spune deja jumătate din poveste.

Dacă persoana e mai temperată la gust, poți alege o variantă blândă a verii, cu albastru senin, alb și un singur accent de galben sau coral. Rămâne luminos, dar nu strident. Vara nu cere neapărat culori țipătoare. Cere mai degrabă curaj și contururi clare, care țin piept soarelui.

Toamna, când buchetul cere tonuri calde

Toamna m-a luat prin surprindere, recunosc cinstit. Aș fi pariat că un personaj albastru n-are ce căuta în paleta de chihlimbar și ruginiu a sezonului. Și uite că tocmai contrastul dintre albastrul rece și nuanțele calde scoate unul dintre cele mai elegante rezultate posibile. E ca atunci când pui o eșarfă albastră peste un palton de culoarea frunzelor uscate. Merge fix pentru că nu te-ai fi așteptat.

Paleta câștigătoare aici cuprinde caramel, terracotta, muștar și un bordo discret. Albastrul personajului devine punctul rece care echilibrează căldura din jur, iar întregul aranjament capătă o profunzime pe care primăvara nu o are. Lumina de toamnă, mai joasă și mai aurie, scoate frumos tonurile calde, le face să pară pline, aproape catifelate.

Un pont practic. Toamna ocolește albul pur, fiindcă taie căldura paletei și răcește totul brusc. Pune în loc un crem profund sau un bej cald, care lasă aranjamentul unitar. Dacă tot vrei o notă mai deschisă, mergi pe piersică prăfuit, care leagă chihlimbarul de albastru fără să strice armonia.

Iarna și contrastele care prind la lumina serii

Iarna lumina naturală e scurtă și rece, iar majoritatea cadourilor ajung la destinatar seara, la lumina lămpilor sau a ghirlandelor. Asta schimbă regula din temelii. Culorile trebuie să reziste luminii calde, artificiale, care altfel le îngălbenește. De-aia iarna funcționează atât de bine cu contraste puternice și accente metalice.

Combinația clasică a sezonului așază albastrul personajului lângă alb pur, argintiu și o notă de albastru-noapte. Rezultatul are ceva glacial și sofisticat, exact pe gustul perioadei de sărbători. Vrei căldură în mijlocul iernii. Adaugă un roșu profund sau un verde de brad și ai instant o paletă festivă, fără să pierzi identitatea lui Stitch.

O variantă pe care o ador e cea pe alb și argintiu, cu personajul ca unic punct de culoare. Minimalistă, curată, parcă un fulg de nea ridicat în jurul lui. Funcționează grozav pentru cei care nu suportă aranjamentele încărcate și preferă ceva elegant, restrâns. Iarna, ce-i drept, mai puțin chiar înseamnă mai mult.

Atenție la lumina în care va fi văzut buchetul

Pe lângă sezon, merită să te gândești unde va sta efectiv aranjamentul. Un buchet care arată impecabil ziua, lângă fereastră, poate părea cu totul altceva seara, sub becuri calde. Iarna problema apare cel mai des, pentru că stăm mai mult în casă, la lumină artificială. Dacă știi că darul va fi privit seara, alege culori cu mai mult contur și contrast, ca să nu se piardă.

Cum împaci sezonul cu ocazia

Aici e partea pe care mulți o sar, și greșesc. Sezonul îți dă paleta de bază, ocazia o reglează. Un cadou romantic cere nuanțe mai calde și mai intime, indiferent de luna în care îl oferi. O aniversare de copil suportă culori vesele chiar și pe ger. O felicitare de absolvire poate merge pe tonuri mai sobre, mai mature, fără să iasă din anotimp.

Practic, te uiți întâi la sezon ca să prinzi atmosfera și lumina, apoi rafinezi după persoană și după moment. Faci un cadou de Crăciun pentru o adolescentă topită după Stitch. Poți păstra albul și argintiul iernii, dar adaugi un roz vesel care o reprezintă. Rămâi fidel sezonului și, în același timp, personalizezi. Tocmai gândirea asta face diferența între un buchet luat la repezeală și unul care chiar comunică ceva.

Lucrul ăsta se vede cel mai bine la brandurile care tratează comanda ca pe o conversație, nu ca pe o tranzacție rece. Atelierul cu Daruri, fondat în 2024, este un brand românesc de cadouri personalizate și buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate și pe un proces de comandă exclusiv, simplu și orientat către client, de la selecție și mesaj pe panglică până la livrare. Pentru genul ăsta de cadou gândit pe gustul cuiva anume merg foarte bine buchete cu Stitch, unde paleta se poate ajusta după sezon și după persoana care îl primește.

Mici detalii care schimbă tot rezultatul

Culoarea florilor e doar jumătate din socoteală. Panglica, ambalajul și fundalul aranjamentului contează enorm, și sunt exact lucrurile pe care le neglijăm. O panglică nepotrivită poate strica o paletă altfel impecabilă, iar una bine aleasă o poate ridica vizibil.

Vara, o panglică turcoaz sau coral prelungește energia paletei. Iarna, una argintie sau de catifea bordo aduce instant aerul de sărbătoare. Toamna merge un satin caramel sau o sfoară naturală, rustică, iar primăvara o panglică de in deschis sau una roz pudrat închide frumos cercul. Par mărunțișuri, dar tocmai ele dau impresia că aranjamentul a fost gândit, nu asamblat pe fugă.

Și încă ceva despre ambalaj. Hârtia kraft caldă stă bine cu toamna și cu primăvara naturală, în timp ce hârtia colorată sau cea cu finisaj satinat se potrivește mai degrabă verii vesele și iernii festive. Dacă albastrul lui Stitch e vedeta, ambalajul ar trebui să rămână discret, ca să nu fure atenția. Personajul și culoarea lui sunt mereu centrul, restul doar le servește.

Paleta care ți se potrivește ție, nu doar calendarului

Toate regulile astea ajută, însă nimic nu bate intuiția când o ai exersată un pic. Sezonul îți dă un punct de plecare solid, lumina îți spune cât de saturate să fie culorile, iar ocazia rafinează totul. La final, cel mai bun buchet rămâne cel care îți seamănă ție sau persoanei căreia i-l dai. Dacă cineva adoră rozul în decembrie, lasă-l acolo, chiar dacă manualul de culoare ar zice altfel.

Am ajuns să cred că armonia nu înseamnă o schemă perfectă, ci coerența unei intenții. Un buchet construit în jurul lui Stitch, cu o paletă gândită după anotimp și după om, transmite mai mult decât niște flori frumoase. Spune că cineva a stat puțin și s-a gândit. Iar asta, sincer, e darul adevărat din spatele culorilor.

Citeste in continuare

Eveniment

Cum alegi cele mai potrivite compleuri pentru garderoba de zi cu zi?

Publicat

pe

Cum alegi cele mai potrivite compleuri pentru garderoba de zi cu zi

Diminețile în care te uiți în dulap și ai impresia că ai multe haine, dar nimic care să se lege într-o ținută coerentă, sunt mai comune decât ne place să recunoaștem. Nu e vorba neapărat de lipsă de opțiuni. De multe ori e pur și simplu oboseala aia mică, domestică, pe care o simți înainte de cafea, când ai vrea să arăți bine fără să negociezi zece minute cu un umeraș încăpățânat.

Tocmai aici intră în joc seturile bine alese. Sunt practice, dar nu într-un fel plictisitor. Au ceva liniștitor în ideea că partea de sus și partea de jos deja se înțeleg între ele, iar tu nu mai trebuie să faci pe stilistul la șapte și jumătate dimineața, cu un ochi la telefon și unul la vremea de afară.

Numai că nu orice compleu e bun pentru viața reală. Una e să arate impecabil într-o fotografie de produs, cu lumina perfectă și modelul care pare că n-a alergat niciodată după autobuz, și alta e să funcționeze într-o zi normală, cu mers mult, birou, cumpărături, poate o cafea pe fugă și, cine știe, o vizită spontană la cineva drag. Alegerea potrivită ține de material, croială, proporții, ritmul tău de viață și chiar de starea pe care vrei s-o porți pe tine.

De ce au ajuns compleurile o alegere atât de iubită

Există haine care cer mult de la tine și haine care te ajută. Un compleu reușit intră în a doua categorie. Îți oferă impresia de ținută pusă la punct fără să te oblige la prea multă planificare, iar asta, sincer, valorează mult în garderoba de zi cu zi.

În ultimii ani, ideea de garderobă utilă a câștigat teren. Editorii Vogue vorbesc despre piese de bază versatile, purtate sezon după sezon, iar Who What Wear insistă pe ideea unui dulap construit conștient, din piese care se combină ușor și reduc stresul deciziilor zilnice. În același registru, publicațiile de stil observă că seturile coordonate sunt apreciate tocmai pentru că oferă o formulă rapidă, coerentă și ușor de adaptat pentru contexte diferite.

Aici apare farmecul lor real. Nu doar că arată bine împreună, dar pot fi despărțite și purtate separat, ceea ce înseamnă că un singur compleu bun poate da naștere la mai multe ținute. Bluza merge cu jeanși, pantalonii merg cu o cămașă simplă, iar dintr-odată hainele tale lucrează mai inteligent.

Mai e ceva. Un compleu bun îți dă o anumită siguranță. Te îmbraci repede, te privești în oglindă și ai senzația că ești deja așezată în ziua ta, că nu mai trebuie să repari nimic. Uneori fix asta lipsește.

Garderoba de zi cu zi nu cere spectaculos, ci potrivit

Când alegi un compleu pentru purtare frecventă, tentația e să te lași dusă de piesa cea mai fotogenică. Un imprimeu puternic, o culoare foarte la modă, un material care cade superb în poze. Numai că garderoba zilnică nu trăiește din fotografii, trăiește din repetiție.

Asta înseamnă că primul criteriu nu ar trebui să fie efectul de wow, ci cât de des îl vei purta fără să simți că te-ai costumat. Dacă îl vezi mergând cu adidași, cu un trench simplu, cu o geantă obișnuită și chiar cu geaca ta favorită, atunci e un semn bun. Dacă îl poți imagina doar într-un context perfect, cu pantofi perfecți și păr perfect, probabil va rămâne mai mult în dulap decât pe tine.

Hainele pentru viața de zi cu zi trebuie să aibă ceva ușor de locuit. Nu spun să fie banale, deloc. Dar au nevoie de acea naturalețe care nu te face să te întrebi la fiecare oră dacă te strânge, dacă se șifonează, dacă te lățește sau dacă pare prea mult pentru o simplă ieșire după pâine.

Începe cu stilul tău real, nu cu versiunea ta imaginară

Aici, sincer, multe cumpărături o iau razna. Nu fiindcă femeile nu știu ce le place, ci fiindcă uneori cumpără pentru o viață pe care încă nu o trăiesc. Pentru brunch-uri elegante în fiecare weekend, pentru drumuri line între întâlniri creative, pentru o disciplină vestimentară pe care marțea, la ora opt, nu o mai are nimeni.

Un compleu bun trebuie ales pentru rutina ta reală. Dacă mergi mult pe jos, ai nevoie de libertate de mișcare și materiale care rezistă decent la purtare. Dacă lucrezi într-un mediu relaxat, poate funcționează un set din bumbac gros, jerseu compact sau tricot fin. Dacă ai nevoie să pari ușor mai îngrijită, atunci un compleu cu pantaloni drepți și sacou lejer ori o variantă din stofă subțire poate face treabă excelentă.

Gândește-te, fără să idealizezi prea mult, cum arată o săptămână obișnuită. Câte ore stai pe scaun, cât mergi, cât de des intri și ieși din spații încălzite, cât de des te vezi în situații în care vrei să pari aranjată, dar nu scorțoasă. Răspunsurile astea valorează mai mult decât orice trend.

Materialul schimbă totul, chiar dacă uneori îl ignorăm

Un compleu poate avea o croială minunată și totuși să nu fie o alegere bună dacă materialul nu lucrează în favoarea ta. În purtarea de zi cu zi, textura, respirabilitatea și felul în care țesătura se comportă după câteva ore contează enorm. Uneori chiar mai mult decât designul.

Bumbacul este, de regulă, o alegere excelentă pentru seturile casual. Respiră bine, se simte familiar pe piele și nu dă senzația aia de haină care te obligă să stai dreaptă ca să arate bine. Dacă are și un mic procent de elastan, cu atât mai bine, fiindcă se mișcă frumos și nu devine rigid.

Inul este superb, mai ales în sezonul cald, dar trebuie acceptat cu tot cu firea lui. Se șifonează, iar asta face parte din farmecul lui. Dacă te enervează orice cută apărută după o oră de purtare, probabil nu e alegerea ideală pentru compleul tău de zi cu zi, chiar dacă pe umeraș pare poveste.

Tricotul fin sau jerseul de calitate pot fi extraordinare pentru seturi comode, mai ales toamna și iarna. Au acea moliciune care te face să le alegi din reflex. Totuși, e important să verifici cum se așază în zonele sensibile, la genunchi, la coate, în jurul șoldurilor, pentru că unele materiale se pot deforma repede.

Stofa subțire, amestecurile cu viscoză și materialele fluide sunt foarte bune când vrei o ținută care să arate îngrijit fără să fie rigidă. În plus, multe dintre ele trec elegant dinspre zi spre seară. Contează însă ca țesătura să nu fie prea subțire sau prea lucioasă, altfel compleul poate părea mai degrabă festiv decât practic.

Publicațiile de modă insistă tot mai mult pe piese versatile, pe straturi ușor de combinat și pe materiale care susțin purtarea repetată, nu doar efectul vizual de moment. Tocmai de aceea, când alegi un set pentru uz frecvent, merită să pui mâna pe material și să-l judeci cât mai puțin romantic și cât mai sincer.

Croiala bună nu urmează doar corpul, ci și ritmul tău

Se spune des că o haină trebuie să avantajeze silueta. E adevărat, desigur, dar formula asta e puțin prea vagă. În viața reală, o croială bună nu doar că îți vine bine, ci te lasă să trăiești în ea fără să te pedepsească la fiecare mișcare.

Un pantaloni foarte strâmt poate arăta impecabil în cabinele de probă și să devină obositor după două ore. Un sacou foarte structurat poate ridica ținuta, dar dacă nu poți sta comod la birou sau într-o mașină, începe să pară o idee frumoasă și atât. Un top foarte scurt poate funcționa excelent în anumite contexte, însă pentru garderoba zilnică ai nevoie, de obicei, de ceva mai flexibil.

Cele mai reușite compleuri sunt cele în care proporțiile par firești. Pantalonii drepți sau ușor largi, fustele line, hanoracele curate, fără volume inutile, cămășile lejere și sacourile relaxate tind să reziste mai bine în timp. Nu fiindcă ar fi lipsite de personalitate, ci fiindcă nu depind excesiv de o modă trecătoare.

Mai ales la seturi, echilibrul contează mult. Dacă partea de sus e amplă, partea de jos ar trebui să păstreze o linie clară. Dacă pantalonii sunt foarte largi, topul are nevoie de structură sau măcar de o lungime bine gândită. Altfel, compleul nu mai pare effortless, cum spun revistele, ci doar prea mult material într-o zi obișnuită.

Culoarea potrivită este cea pe care nu o obosești repede

Poți iubi o culoare și totuși să nu fie bună pentru un compleu de zi cu zi. Asta nu înseamnă că trebuie să alegi doar bej, gri, bleumarin și alte nuanțe cuminți până la anonimat. Înseamnă doar că merită să observi ce porți cu adevărat, nu ce admiri la altele.

Nuanțele neutre au avantajul că se combină ușor și obosesc greu. Un compleu crem, taupe, gri călduț, bleumarin sau maro ciocolatiu poate fi purtat de multe ori fără să pară mereu același. Cu alte accesorii, alt strat deasupra, altă încălțăminte, își schimbă repede tonul.

Culorile saturate pot fi minunate, mai ales dacă știi că te reprezintă. Un verde stins, un burgundy, un albastru petrol sau un roz prăfuit pot aduce viață garderobei fără să devină greu de integrat. Doar că e bine să alegi o nuanță care se întâlnește deja cu restul hainelor tale, nu una care cere un dulap nou ca să poată fi purtată.

Tendințele actuale favorizează atât neutrele de bază, cât și accentele de culoare introduse prin seturi ușor de separat și recombinat. Asta face compleurile și mai utile, fiindcă poți cumpăra o culoare care te scoate puțin din rutină, dar fără să te condamne la o singură formulă de styling.

Imprimeurile cer mai multă atenție decât par la început

Aici părerile sunt împărțite. Unele femei se simt grozav în imprimeuri și le poartă cu o naturalețe care nu poate fi învățată. Altele, deși le admiră, au mereu senzația că imprimeul intră primul într-o încăpere și ele abia apoi.

Pentru garderoba de zi cu zi, un compleu imprimat poate fi o alegere foarte bună doar dacă motivul nu te limitează prea mult. Dungile discrete, carourile fine sau motivele geometrice simple sunt de obicei mai ușor de purtat decât florile foarte mari ori desenele extrem de contrastante. Nu e o regulă rigidă, doar o observație pe care multe cumpărături pripite o confirmă.

Mai contează și cât de ușor poți separa piesele. Dacă imprimeul e foarte specific, pantalonii sau bluza vor fi mai greu de combinat cu alte haine. Asta reduce utilitatea compleului, iar pentru garderoba zilnică utilitatea chiar ar trebui să cântărească serios.

Mărimea corectă nu este cea care te flatează în oglindă timp de două minute

Probabil aici se fac cele mai multe compromisuri. O haină ușor mai mică poate părea suportabilă în cabină. O haină ușor mai mare poate părea reparabilă din accesorii sau încălțăminte. În realitate, dacă mărimea nu e bună, compleul nu va avea viață lungă în dulapul tău.

Un set pentru zi de zi trebuie probat în mișcare. Așază-te, ridică brațele, fă doi pași mai mari, trage aer adânc. Verifică dacă pantalonii trag într-o zonă, dacă bluza se ridică prea mult, dacă sacoul se încrețește urât când închizi brațele. Sună banal, știu, dar tocmai detaliile astea despart o achiziție bună de una pe care o regreți discret după prima purtare.

Mai există și tentația de a cumpăra pentru silueta pe care speri s-o ai peste o lună. Nu e cea mai dreaptă formă de optimism. Garderoba de zi cu zi ar trebui să îți fie aliată în prezent, nu promisiune pentru altă versiune a ta.

Caută compleuri care pot fi purtate și împreună, și separat

Adevărata valoare a unui set apare când fiecare piesă are viață și singură. Poate părea un detaliu secundar, dar nu este. Dacă pantalonii merg cu tricouri simple, pulovere fine și cămăși albe, ai câștigat enorm. Dacă partea de sus se potrivește cu jeanși, fuste sau pantaloni drepți, și mai bine.

Așa se construiește o garderobă inteligentă, nu doar una ordonată. Un compleu purtat doar în formula lui originală poate fi frumos, dar nu foarte eficient. În schimb, unul care se desface în două sau chiar trei direcții diferite te ajută să scoți mai mult din fiecare cumpărătură.

Who What Wear subliniază tocmai această logică a capsulei vestimentare, în care piesele trebuie să colaboreze între ele și să reducă efortul zilnic de a compune ținute. Iar revistele care urmăresc tendințele seturilor coordonate observă același lucru: farmecul lor stă și în faptul că pot fi dispersate ușor în restul garderobei.

Gândește compleul în funcție de anotimp, nu doar de aspect

Un set superb din tricot dens poate părea tentație pură în magazin, dar dacă locuiești într-un loc unde intri repede în spații supraîncălzite, riști să-l porți mai rar decât ai crezut. La fel, un compleu foarte subțire și fluid poate fi minunat vara, dar aproape inutil dacă petreci mare parte din an în temperaturi schimbătoare.

Pentru primăvară și toamnă, cele mai practice sunt materialele medii, suficient de ușoare cât să permită stratificarea și suficient de consistente cât să nu pară neterminate. Vara cere fibre respirabile, croieli lejere și culori care nu absorb tot soarele din oraș. Iarna funcționează mai bine seturile care pot primi dedesubt sau deasupra încă un strat fără să devină incomode.

Vogue atrage atenția că piesele de bază purtate frecvent trebuie să reziste de la un sezon la altul tocmai prin capacitatea lor de a fi suprapuse și adaptate. Cu alte cuvinte, un compleu bun pentru zi cu zi nu trăiește singur, ci împreună cu paltonul, cardiganul, geaca și încălțările tale obișnuite.

Nu ignora încălțămintea cu care îl vei purta de fapt

Aici se rupe filmul, cum se spune. În magazin sau online vezi setul cu pantofi impecabili, poate cu sandale fine, poate cu botine elegante. În viața ta de zi cu zi, însă, îl vei purta probabil cu adidași, mocasini, balerini, ghete joase sau ceva ce nu te trădează după două stații.

De aceea merită să-ți imaginezi compleul exact cu încălțămintea pe care o folosești cel mai des. Dacă pantalonii cer mereu toc pentru a cădea bine, poate nu sunt cei mai practici pentru rutina ta. Dacă tivul se lovește de asfalt cu pantofi comozi, setul începe să coste mai mult decât pare, pentru că va cere retușuri sau compromisuri.

Un compleu cu adevărat bun are această modestie funcțională. Arată bine și cu încălțări normale, nu doar cu versiunea idealizată a unei zile fără grabă.

Când merită să alegi un compleu casual și când unul mai structurat

Nu toate seturile trebuie să facă același lucru. Unele sunt perfecte pentru zilele relaxate, altele pentru contexte în care vrei să pari puțin mai adunată. E bine să știi de la început ce rol îi ceri.

Compleul casual, din bumbac, tricot, jerseu sau materiale moi, e ideal pentru alergătura obișnuită. Merge la drumuri prin oraș, la cafea, la birouri relaxate și în acele zile în care vrei confort clar, dar fără senzația de pijama ieșită din casă. Cheia este să aibă linii curate și un material care nu arată ieftin după două spălări.

Compleul structurat, cu pantaloni mai bine croiți, vestă, sacou sau cămașă asortată, e util când ai întâlniri, prezentări, vizite sau pur și simplu chef să te simți mai compusă. Nu trebuie să fie rigid ca un costum clasic. Din contră, cele mai reușite variante sunt cele care păstrează rafinamentul, dar lasă corpului loc să respire.

În garderoba de zi cu zi, ideal este să ai măcar un set care înclină spre casual și unul care poate urca lejer spre smart casual. Revistele de modă tratează tot mai des această zonă intermediară, unde hainele trebuie să echilibreze relaxarea cu un aer îngrijit, fără să cadă nici în monotonie, nici în exces.

Bugetul trebuie gândit în cost per purtare, nu în impulsul de moment

Un compleu ieftin poate fi o idee bună dacă materialul e decent, croiala simplă și șansele de purtare mari. La fel de bine, poate fi o cheltuială risipită dacă după două spălări și-a pierdut forma și după trei purtări deja nu-ți mai place cum stă. Pe de altă parte, nici varianta scumpă nu este automat salvatoare.

Pentru garderoba de zi cu zi, merită investit mai ales în seturile pe care le vei purta des și în multe feluri. Dacă poți construi cu ele minimum patru sau cinci combinații diferite, deja costul lor se justifică mai ușor. Când o piesă stă mult în dulap așteptând o ocazie specială, chiar și un preț mic ajunge mare.

Poate sună foarte pragmatic, dar moda de zi cu zi are nevoie și de un pic de matematică. Nu rece, nu cinică, doar sinceră. Cât de des o vei purta, cât de ușor o vei întreține, cât de bine rezistă și cât de repede te saturi de ea.

Cum îți dai seama că un compleu te reprezintă cu adevărat

Uneori simți imediat. Îl probezi și nu ai impulsul să tragi de el, să-l explici, să-l negociezi. Nu cauți scuze pentru lungime, pentru cusături, pentru culoare. Pur și simplu îți vine și te face să te recunoști.

Alteori, semnele sunt mai discrete. Te gândești spontan la trei situații în care l-ai purta. Îți imaginezi cu ce geantă merge, cu ce jachetă, cu ce cercei. Nu te întrebi dacă e prea mult sau prea puțin. Parcă își găsește singur locul printre hainele tale.

Asta contează mai mult decât pare. Fiindcă un compleu potrivit nu trebuie doar să te îmbrace, ci să-ți simplifice ziua și să-ți susțină felul de a fi. Stilul personal nu e ceva solemn. E, mai degrabă, suma acelor alegeri care nu te obosesc și totuși te fac să te simți bine în pielea ta.

O singură piesă bună poate schimba felul în care îți folosești tot dulapul

Partea frumoasă la seturile bine alese este că ele aduc ordine fără să pară rigide. Te ajută să vezi mai limpede ce îți lipsește și ce ai deja. Uneori, după ce găsești compleul potrivit, observi că restul garderobei începe să se lege altfel în jurul lui.

Poate de aceea atâtea femei caută astăzi variante ușor de integrat, care oferă confort, versatilitate și o notă de coerență vizuală într-o garderobă reală, nu imaginară. Un set bine ales nu este un moft și nici o soluție leneșă. Este, mai degrabă, o formă de inteligență practică aplicată stilului personal.

Dacă ești în faza în care vrei să compari variante purtabile și ușor de adaptat pentru rutina ta, merită să te uiți atent și la selecții de compleuri dama care pun accent pe combinații deja armonizate și pe piese ce pot fi desprinse și purtate în mai multe formule.

Ce merită să reții înainte de cumpărare

Cel mai potrivit compleu pentru garderoba de zi cu zi nu este neapărat cel mai spectaculos și nici cel mai la modă. Este cel pe care îl îmbraci fără ezitare, care se așază bine când te miști, care nu te obligă la încălțăminte imposibilă și care îți permite să construiești mai mult de o singură ținută.

Alege cu ochii deschiși spre material, croială, proporții și felul în care arată după câteva ore, nu doar după două minute în oglindă. Gândește-l în raport cu viața ta reală, cu temperatura de afară, cu drumurile tale, cu obiceiurile tale și, poate cel mai important, cu felul în care vrei să te simți într-o zi obișnuită.

Un compleu bun are ceva liniștit în el. Nu te strigă, nu te împinge, nu te transformă în altcineva. Te ajută să fii tu, doar ceva mai așezată, mai coerentă și mai pregătită pentru tot ce aduce ziua. Iar într-o garderobă folosită pe bune, asta chiar înseamnă mult.

Citeste in continuare

Cultură

The Grand Ball of Princes and Princesses Monte-Carlo: O noapte cu strălucire la Iași

Publicat

pe

De

O experiență unică în viață, adusă de unul dintre cele mai importante evenimente din Monaco, care va avea loc în Palatul Culturii – Iași.

Se desfășoară încet, sub șoaptele aurite ale istoriei și ecourile măreției regale, o noapte de splendoare unică care va avea loc în inima României. Pe 6 septembrie 2025, Balul Grandios al Prinților și Prințeselor de la Monte-Carlo va umple sălile Palatului Culturii din Iași, aducând cu el eleganța atemporală a celor mai ilustre tradiții monegasce.

De secole, Monte-Carlo este sinonim cu grația, noblețea și arta celebrării — o lume în care prinții și prințesele, împodobiți cu mătase și diamante, dansează pe podele de marmură sub lumina a mii de candelabre. Acum, această moștenire a rafinamentului părăsește Coasta de Azur și aduce cu ea spiritul Balului Grandios, un spectacol care depășește granițele și transformă visele în realitate.

O noapte de opulență și farmec

Când ușile Palatului Culturii se vor deschide, oaspeții vor păși într-o lume unde fantezia devine realitate. Balul Grandios va aduce în fața invitaților un spectacol de simfonii orchestrale, valsuri care plutesc prin aer ca niște ecouri ale trecutului, și cine cu lumânări demne de regalitate.

Nobili din toată Europa și nu numai se vor reuni, uniți sub semnul grației, moștenirii și eleganței. Fiecare detaliu va purta semnătura stilului Monte Carlo: strălucirea cupelor de șampanie, foșnetul mătăsii pe podelele poleite, și mirosul florilor de sezon, toate într-o atmosferă regală.

Va fi o celebrare nu doar a frumuseții și rafinamentului, ci și a legăturii dintre trecut și prezent, între aristocrația românească și farmecul etern al Monaco-ului.

Iași: Oraș al culturii și patrimoniului regal

Nu există loc mai potrivit pentru acest eveniment grandios decât Iașiul, un oraș a cărui esență este pătrunsă de eleganță aristocratică și prestigiu cultural. Cunoscut drept Capitala Culturală a Europei și Oraș Regal, Iașiul a fost de multă vreme un simbol al intelectului, rafinamentului și strălucirii artistice.

Străzile sale spun povești cu poeți și regi, iar palatele și monumentele sale aduc un omagiu trecutului nobil. În centrul acestei sărbători se află Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală neo-gotică, considerată una dintre cele mai impunătoare clădiri din țară.

Construit între 1906 și 1925, palatul a fost ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești a Moldovei. Acum, în aceste săli încărcate de istorie, Balul va prinde viață — un spectacol de coroane strălucitoare, rochii ample și amintiri ale unui timp regal care nu va fi uitat.

O moștenire a eleganței care continuă

Balul Grandios al Prinților și Prințeselor din Monte-Carlo este o celebrare a tradiției și nobleței, o călătorie prin istorie și o reafirmare a valorilor regale.

Acum, pentru prima dată, Iașiul devine scena acestui spectacol unic, aducând magia Monaco-ului în inima României. În noaptea de 6 septembrie, sub candelabrele de cristal ale Palatului Culturii, trecutul și prezentul vor dansa împreună, iar strălucirea Monte-Carlo-ului va găsi un nou cămin în orașul regal al României.

Pentru cei care visează în aur și dansuri nobile, acesta nu este doar un eveniment. Este istorie în devenire.

Get in touch
NOBLE MONTE-CARLO
8 Rue des Oliviers, Monte-Carlo
98000 – Principality of Monaco
Phone number: +377607934575 (Monaco)
Email: grandbal@noblemontecarlo.mc

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Afaceri2 zile inainte

EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România

EvenimenteGratuite.ro este o platformă online dedicată promovării evenimentelor cu acces gratuit din România, care permite publicului să le descopere în...

Viața în Buzău4 zile inainte

De ce buzoienii care țin la imaginea lor aleg Botoșaniul pentru transformarea zâmbetului: Standarde internaționale la Dentastic

  Zâmbetul este, fără îndoială, cea mai puternică și autentică formă de comunicare non-verbală. Este cartea noastră de vizită, un...

Uncategorized4 zile inainte

Tot ce trebuie sa stii inainte de Summer Well 2026. Ghidul complet pentru editia aniversara de 15 ani

Countdown-ul aproape s-a incheiat. In doar cateva zile, Domeniul Stirbey din Buftea devine din nou locul in care zeci de...

Uncategorized4 zile inainte

Mașinile de spălat și uscătoarele bazate pe inteligență artificială îți cunosc hainele mai bine decât tine

București – 5 august 2026 – În toată Europa, așteptările legate de electrocasnice se schimbă rapid. Gama Bespoke AI de la...

Uncategorized6 zile inainte

Cum ar fi dacă ceasul tău s-ar antrena alături de tine?

Poate smartwatch-ul tău să măsoare viteza unei lovituri de smash la badminton? București, 3 august 2026 – Pe măsură ce interesul...

Uncategorized6 zile inainte

TAG investește 500.000 de euro în retail în 2026, pentru modernizarea magazinelor și extinderea portofoliului

București, 3 august 2026 – TAG, producător român de uniforme medicale cu peste 20 de ani de experiență și operatorul celei...

Uncategorizedo săptămână inainte

SUMMER WELL implineste 15 ani. Festivalul care a transformat muzica intr-un univers cultural revine in august

Exista festivaluri la care mergi pentru un concert. Si exista Summer Well – locul in care muzica este doar inceputul....

Uncategorizedo săptămână inainte

HONOR Magic V6: designul care se poartă

HONOR propune o nouă perspectivă asupra telefoanelor pliabile: din dispozitive tehnologice în accesorii de stil personal București, 31.07.2026: După prezentarea...

Uncategorizedo săptămână inainte

Zyxel Networks îmbunătățește guvernanța în materie de securitate a produselor pentru a proteja IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP)

Pe măsură ce amenințările cibernetice bazate pe inteligența artificială (AI) iau amploare și reglementările privind securitatea cibernetică devin tot mai...

Uncategorizedo săptămână inainte

Ce înseamnă K-Beauty?

Ai auzit termenul peste tot — pe TikTok, în recomandările prietenelor, pe rafturile din dm sau Kaufland. „K-Beauty” a devenit...

Uncategorizedo săptămână inainte

Retailul electro-IT mută competiția de la produs la servicii: 90% dintre instalările de aer condiționat, realizate în cel mult trei zile

București, 30 iulie 2026 – Peste 90% dintre instalările de aparate de aer condiționat realizate prin evomag în acest an au...

Uncategorizedo săptămână inainte

Dincolo de capacitatea bateriei: cum regândește HONOR Magic V6 autonomia unui telefon pliabil

Tehnologia siliciu-carbon aduce 6.660 mAh într-un design ultra-subțire, construit pentru utilizare pe termen lung București, 30 iulie 2026 – Există momente...

Uncategorizedo săptămână inainte

Axis lanseaza o carcasa pentru conectarea camerelor video IP la retele celulare private

Axis Communications anunta o carcasa cu conectivitate celulara, care ofera o solutie completa si eficienta din punct de vedere al...

o săptămână inainte

Ziua Timișoarei 2026, sărbătorită prin patru zile de evenimente

Programul Zilei Timișoarei 2026 începe pe 31 iulie și se încheie pe 3 august, cu manifestări organizate în mai multe...

Afaceri2 săptămâni inainte

Importanța unei strategii digitale integrate pentru creșterea afacerii

Companiile care obțin rezultate constante în mediul online nu se bazează pe acțiuni întâmplătoare. Ele construiesc procese clare și investesc...

Știrile Săptămânii